Organizația Mondială a Sănătății: Coronavirusul are rata de mortalitate mai mare decât cea a gripei

În ciuda unei rate mari a mortalității și a extinderii rapide în întreaga lume, șeful OMS consideră că noul coronavirus poate fi ţinut sub control.

„Pe scurt, COVID-19 se transmite mai puţin eficient decât gripa, contaminarea nu pare să se facă de la persoane care nu sunt bolnave, provoacă mai multe îmbolnăviri severe decât gripa, nu există încă vaccinuri sau tratamente disponibile şi poate fi ţinut sub control”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Directorul OMS a declarat că a avut discuţii cu Thomas Bach, preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional pe tema Jocurilor Olimpice de la Tokyo, care urmează să înceapă în iulie: „Cred că ar fi prea devreme să luăm acum o hotărâre, ar fi de preferat să monitorizăm situaţia”, a precizat el.

Reacție întârziată

În ciuda celor două crize precedente legate de noi tulpini de coronavirus, omenirea nu a investit cu adevărat în combaterea acestora, regretă cercetătorii, care speră că această a treia epidemie mortală să fie „ultimul semnal de alarmă” pentru prevenirea următoarelor.

În urmă cu 20 de ani, doar patru virusuri din familia coronavirusului erau cunoscute ca fiind transmisibile la oameni, provocând afecţiuni cu simptome uşoare.

Lucrurile s-au schimbat la începutul anilor 2000 odată cu apariţia unui al cincilea membru al familiei: Sindromul Respirator Acut Sever (SARS), care a dus la moartea a 774 de persoane pe plan global în perioada 2002-2003. A venit apoi Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS), care a făcut peste 850 de morţi din 2012. La vremea respectivă, au fost iniţiate cercetări pentru a pune la punct tratamente şi vaccinuri.

„Dar de cele mai multe ori, atenţia sporită acordată cercetării şi investiţiilor în cercetare generate de o nouă epidemie au scăzut brusc odată cu stingerea epidemiei”, a explicat pentru AFP Jason Schwartz, din cadrul Facultăţii de sănătate publică a Universităţii Yale.

„Drept rezultat, strategii promiţătoare de cercetare – în special cercetări fundamentale – sunt date uitării sau îşi pierd finanţările deşi această muncă putea fi preţioasă pentru a accelera răspunsul la epidemii viitoare”, a mai spus acesta.

În faţa „ameninţării mondiale” pe care o reprezintă în prezent coronavirusul, această cercetare fundamentală este importantă „pentru a servi drept bază pentru viitoare inovaţii, chiar şi atunci când nu există aplicaţii comerciale imediate”, subliniază virusologul.

Anumite programe de cercetare au fost totuşi lansate, în special cu susţinerea Uniunii Europene, menţionează Bruno Canard, specialist în domeniul virusologiei la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa. Apoi „acest lucru s-a diminuat, au existat schimbări politice, criza (financiară) din 2008”, a spus acesta cu regret, descriind „o lume ştiinţifică care are nevoie de perfuzii financiare”.

„Am lăsat puţin garda jos în timp ce, din contră, apariţia virusurilor este peste tot pe modul accelerat, iar apariţia lor va fi din ce în ce mai accelerată, din cauza schimbărilor climatice, pierderii biodiversităţii, defrişărilor”, a insistat cercetătorul, în contextul în care se crede că SARS, MERS şi cel mai recent din familia coronavirusurilor au provenit din lumea animală înainte de a trece la oameni.

Din perspectiva acestor specialişti, dacă cercetarea asupra coronavirusului ar fi continuat într-o manieră asiduă din 2002, astăzi am fi avut un medicament capabil să lupte contra Covid19.

Există „molecule în testare” împotriva Covid-19 provenite din această cercetare fundamentală pe SARS şi alte virusuri precum remdesivir, menţionează Bruno Canard. Dar „este un rezultat modest şi ar fi putut fi mult mai mult”.

Desigur, cele trei coronavirusuri mortale nu sunt identice, dar au suficiente asemănări. Noul coronavirus este chiar „fratele geamăn al celui din 2003”, potrivit cercetătorului.

Dar chiar luând în calcul diferenţele, ştiinţa ar fi avut capacitatea de a dezvolta „un medicament pan-corona, activ împotriva oricărui alt nou coronavirus care ar apărea”, subliniază Johan Neyts, profesor de virusologie la Universitatea KU Leuven din Belgia.

„Se cunosc şase membri din familia coronavirusului, aşa că avem suficiente informaţii pentru a încerca să găsim un medicament eficace împotriva acestora şase, dar şi împotriva unui viitor al şaptelea, al optulea, al nouălea…”, continuă cercetătorul, conducătorul unei echipe care lucrează la crearea unui vaccin şi la un tratament împotriva noului virus.

„Este o criză pe care am fi putut-o evita, vor muri oameni şi este într-adevăr păcat”, a adăugat acesta.

Dar pentru aceasta, este nevoie de bani. „Dezvoltarea unui nou medicament ar putea costa între 250 de milioane şi 300 de milioane de euro, iar OMS va avea un tratament activ de rezervă împotriva oricărui tip de coronavirus”, a indicat cercetătorul belgian pentru AFP.

Finanţarea nu este însă singura problemă, adaugă Bruno Canard: „Pentru a dezvolta o moleculă este nevoie de ani întregi, sunt necesare teste clinice, iar pentru asta este nevoie de bolnavi, iar aceştia nu există între perioadele de criză”.

Cercetătorii speră că, de data aceasta, lecţia a fost învăţată. Această epidemie ar trebui să fie „ultimul nostru semnal de alarmă”, a precizat Johan Neyts. „Este valabil pentru familia coronavirusurilor, dar şi pentru alte familii de virusuri: toată lumea a uitat deja de zika…”.

Italia, în corzi

Din nefericire, între regrete tardive și mesaje de încurajare, în Italia, stataul european cel mai afectat de epidemia de coronavirus, numărul deceselor a crescut cu 27 doar în ultimele 24 de ore, ajungând la 79.

În acelaşi timp, au fost recenzate 2.502 cazuri de contaminare, faţă de 2.036 consemnate luni, ceea ce înseamnă o creştere cu 22%.

Aproape 1.000 dintre cazurile de contaminare confirmate prezintă simptome uşoare sau sunt asimptomatice.

Majoritatea cazurilor rămân concentrate în nordul ţării, cu 1.520 în Lombardia, 420 în Emilia-Romagna şi 307 în Veneto. Cu excepţia regiunii Valle d’Aosta din nord-vest, toate celelalte au raportat cazuri de infectare cu noul coronavirus