Moșul macroeconomic, cu sacul găurit

2022 are o miză clar determinată de Consiliul Uniunii Europene: procedura de deficit excesiv trebuie încheiată până la sfârșitul anului, deoarece România a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Așadar, în strategia fiscal-bugetară este prevăzută reducerea graduală a deficitului bugetar ESA, de la 6,24% în 2022 până la 2,9% în 2024.  

Anul viitor vine și cu frânarea puternică a creșterii economice, care va ajunge la 4,6%, de la 7% în 2021. Mai mult, strategia nu pare să transmită clar pe ce ne bazăm această creștere: „Deja se observă o schimbare a paradigmei de creștere în sensul că în anul 2022 investițiile vor reprezenta motorul avansului economiei” și „Cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice” sunt două direcții diferite, incluse în documentul guvernamental la doar câteva pagini distanță.

Revenind la investițiile publice, anul viitor acestea vor ajunge la 88,8 miliarde lei (6,74% din PIB), respectiv la 119,9 miliarde lei în 2024 (7,68% din PIB), cu mărirea ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este menționat ca o modalitate concretă de sprijin financiar direct, pe baza realizării unor obiective corelate cu perioadele de implementare, așadar “reformele finanțate prin acest mecanism trebuie monitorizate cu mare atenție”.

Inflația medie anuală prognozată este de 6,5%, iar prima măsură întreprinsă de guvern va fi: „menținerea cuantumului brut al salariilor și sporurilor de care beneficiază personalul din administrația publică centrală și locală, inclusiv personalul care ocupă funcții de demnitate publică și funcții asimilate acestora”.

Educației îi sunt securizate 6% din PIB, iar cercetării, 1%, până în  2023. Printre schemele de ajutor de stat, „INNOVATION” presupune „deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România.”

Vor fi alocate și „granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, pentru software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP).”

Strategia fiscal-bugetară subliniază și evoluția demografică negativă a țării noastre, care va determina reducerea cu 387.000 de persoane a populației apte de muncă, până în 2025.

Împachetat frumos, documentul guvernamental oglindește o realitate economică cu care românii își vor confrunta atent conturile bancare. Moș Crăciun le aduce, din păcate, un sac destul de modest față de speranțele lor de a depăși valul pandemic, cât mai repede.