Agențiile străine de presă arată împărțirea NATO în tabere înainte de alegerea unui nou secretar general

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice. „Îmi asum această candidatură în numele României”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a apreciat că „este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”.

Şeful statului a vorbit despre o nouă perspectivă a Alianţei şi de importanţa Europei de Est în realizarea acesteia.

„Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO”, a punctat preşedintele Iohannis.

Astfel, a arătat el, „cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre”.

Anunţul preşedintelui Iohannis vine în anul în care ţara noastră celebrează 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord.

Şeful statului a spus că această candidatură, pe care şi-o asumă „cu toată responsabilitatea”, este o decizie care are la bază “performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră” şi angajamentul său „ferm” faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.

„Valorile cardinale ale Alianţei, printre care statul de drept, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democraţii autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanţii de securitate din istorie. Nicicând aceste garanţii de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi”, a menţionat Iohannis.

Potrivit acestuia, în prezent „trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securităţii din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simţim protejaţi tocmai pentru că suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice”.

„Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung”, a detaliat preşedintele.

El a amintit că, în prezent, România este unul dintre statele aliate care alocă 2,5% din PIB pentru Apărare.

„Susţinem necondiţionat Ucraina şi contribuim consistent la susţinerea puternică a partenerilor Alianţei, în special a celor mai vulnerabili”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a arătat că România are o „vecinătate complicată” cu Rusia.

„Am fost tot timpul conştienţi de riscurile şi ameninţările care decurg din această situaţie şi ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetăţenilor noştri securitatea deplină. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital şi investitori care să contribuie la creşterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanţii solide privind securitatea naţională. Iar aceste garanţii sunt direct legate de modernizarea militară a ţării noastre, dar şi de apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică”, a transmis el.

Klaus Iohannis a apreciat că, în prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca şi în Uniunea Europeană.

NATO, împărțită în două tabere

Anunţarea candidaturii lui Iohannis confirmă speculaţiile privind intenţiile sale pentru momentul în care mandatul său de şef al statului român se va încheia în toamnă, după două mandate, scrie agenția germană dpa.

Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională, este văzut ca favorit. În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianţa Nord-Atlantică din 2014 şi care va demisiona în septembrie. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas şi ministrul leton de externe Krisjanis Karins îşi exprimaseră interesul, dar se pare că au renunţat să mai candideze, scrie și AFP.

Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaţionalist de la Budapesta. Şi alte ţări, precum Bulgaria, Turcia şi chiar România, au respins candidatura lui Rutte, aminteşte EFE.

România şi alţi parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuieşte 2,5% din PIB pentru apărare în acest an şi a demarat un program ambiţios de modernizare prin achiziţionarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, remarcă agenţia spaniolă de presă.

Aflat în prima linie de la invazia rusă în Ucraina, Bucureştiul îţi poate valorifica eforturile depuse în ultimii doi ani pentru a-şi moderniza apărarea.

România, care se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova (un stat care nu este membru NATO) la Marea Neagră, a dobândit o importanţă strategică sporită de la începutul războiului, comentează şi AFP.

Cu ajutorul ţărilor aliate, ea dispune de un centru regional de pregătire pentru piloţii americani de vânătoare F-16. Ucraina, care spune că are nevoie de aceste avioane pentru a lupta împotriva armatei ruse, va trimite oameni acolo în următoarele luni.

În total, peste 5.000 de soldaţi NATO sunt dislocaţi în România, ceea ce face ca acesta să fie cel mai mare contingent de forţe aliate de pe flancul sud-estic al Europei. Franţa este naţiunea cadru pentru misiunea Eagle, care are ca scop protejarea teritoriului Alianţei împotriva oricărui posibil atac rusesc.

Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre. Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziţie în cadrul alianţei, scrie EFE.

În prezent, România este reprezentată la nivel înalt în cadrul NATO de Mircea Geoană, secretar general adjunct.

Dan Dungaciu: Candidaturile se negociază înainte de a fi anunţate

Profesorul universitar Dan Dungaciu a afirmat marţi că, înainte de a fi anunţată, o candidatură precum cea a preşedintelui Klaus Iohannis la funcţia de secretar general NATO se negociază, pentru că “nu are rost să arunci o candidatură fără niciun sprijin”, dar a explicat că alegerea viitorului şef al Alianţei ar putea fi decisă şi în funcţie de evoluţiile de pe frontul din Ucraina.

„Asemenea candidaturi se negociază, înainte de a fi anunţate. Deci, probabil (în cazul preşedintelui Klaus Iohannis – n.r.) că a fost o negociere, pentru că altminteri nu are rost să arunci o candidatură fără niciun sprijin. Presupunem că a existat o negociere. Negocierile au existat în condiţiile în care deja Statele Unite, Marea Britanie şi Germania au anunţat că îl susţin pe premierul olandez Mark Rutte. Deci există deja un anunţ făcut şi susţinere din partea a trei actori grei din cadrul NATO. Nu e vorba de orice susţinere, ci este vorba de susţinere grea. Sigur, asta nu înseamnă că jocurile sunt făcute, pentru că există un actor, Ungaria, care a anunţat că nu îl vrea pe candidatul olandez. Iar asta ar putea să însemne un tip de constanţă diplomatică, dacă vreţi, a Ungariei, prin care aşteaptă şi ea să primească ceva la schimb sau anunţă că face un joc de negociere pentru a câştiga “dividende” în altă parte. În principiu, jocul se joacă. E foarte interesant care vor fi reacţiile de aici înainte, pentru că la domnul Rutte au venit destul de repede, printr-o conferinţă de presă a domnului Biden, la Casa Albă, acesta exprimând, la nivel de preşedinte al Statelor Unite, susţinerea pentru Rutte”, a declarat Dan Dungaciu.

El a susţinut că „atmosfera din teren” ar putea „redefini teoria victoriei Occidentului” în războiul din Ucraina, ceea ce ar duce la alegerea unui anumit tip de preşedinte al NATO.

„Mandatul lui Stoltenberg se încheie în octombrie. Alegerile din America sunt în noiembrie. Nu ştiu în ce măsură o să depindă alegerea viitorului secretar general al NATO de atmosfera din teren. Nu ştiu în ce măsură lucrurile vor fi decise de ce se întâmplă pe front, adică în Ucraina, şi în ce măsură va continua ofensiva susţinută inclusiv de NATO, chiar dacă nu cu prezenţă efectivă, sau se va duce spre o negociere. Pentru că în funcţie de cum arată lucrurile, dacă vreţi, va fi ales şi un secretar general al NATO. Dacă vrei să alegi un secretar general mai radical, «pus pe război», aşa, între ghilimele, atunci înseamnă că trebuie să te decizi – şi nu e vorba numai de NATO aici, ci şi de americani, de Uniunea Europeană, de G7 – ca războiul să meargă cât mai departe, încă un an sau doi, până când, nu-i aşa, victoria Ucrainei să poată fi definită în termenii pe care îi ştim acum. Dacă victoria Ucrainei va trebui să fie redefinită, sau teoria victoriei Occidentului va fi redefinită, în sensul în care va deveni tot mai plauzibilă inclusiv o negociere, mă rog, nu ştiu, (…) s-ar putea să fie ales un candidat care să fie capabil să susţină şi un asemenea mesaj”, a explicat analistul politic.

El a arătat că bătălia mare pentru Ucraina este o bătălie „de pe teren”, dar şi o bătălie „după ce armele tac”.

„Aceste evoluţii eu cred că sunt sunetul de fond al acestor alegeri. Sigur, chiar dacă apar soliştii, cântă la chitară, basul acestor alegeri va fi atitudinea Occidentului, în special a Americii, a Uniunii Europene şi a G7 faţă de războiul din Ucraina. Şi, în funcţie de asta, putem să vedem inclusiv şi candidaţii, anume care candidat va fi mai pregătit pentru un anumit tip de strategie pe care NATO o va adapta în Ucraina. E un element care nu e foarte vizibil şi care poate încă nu se discută, pentru că încă nu ştim exact cum o să arate anul 2024 sau sfârşitul anului 2024, începutul anului 2025, dar cu siguranţă că va conta şi el în decizia de alegere a liderului sau, mă rog, a secretarului general NATO”, a afirmat Dan Dungaciu.

Acesta nu crede că „susţinerile” pentru candidatura preşedintelui Klaus Iohannis „se pot decide de pe acum”.

„Încă e joc, încă se joacă povestea, pentru că nu s-a decis, probabil. Ca să înţelegeţi: noi nu ştim acum decizia mare în ce direcţie se duce. Imaginaţi-vă un portavion care porneşte spre Taiwan. Şi, la un moment dat, i se dă ordinul din Australia să se întoarcă. Ei, până se întoarce portavionul ăla, el poate că a primit ordinul, dar până îl vedem că se întoarce, un interval foarte lung de timp, noi îl vedem cum se deplasează spre Taiwan, dar, de fapt, el este în manevre de întoarcere. Deci noi s-ar putea să fim în situaţia asta în care nu ştim dacă portavionul nu este în întoarcere. Şi atunci sigur că alţi lideri vor trebui să preia discursul şi să pună pe masă o nouă teorie a victoriei. Pentru că asta va fi bătălia post război”, a mai spus Dan Dungaciu.

Citește și:

• NATO își majorează bugetul militar la peste două mld. euro
• Aliaţii din NATO au testat apărarea aeriană şi antirachetă din România