Lecția trecutului: România are nevoie de aliați

România este situată la o răscruce de influențe și puteri economice. E un stat greu încercat, care s-a format cu multe sacrificii, lupte interne și presiuni externe. În toate momentele noastre cruciale am avut de partea noastră aliați din rândul marilor puteri economice și adversari pe măsură acestora, state cu o mare forță economică și militară.

Liderii pe care i-a consemnat istoria noastră au avut o capacitate de negociere și influență pe care ne-o dorim și azi de la reprezentanții clasei politice. S-au luptat pentru binele României atât pe câmpul de bătălie, cât și în spatele ușilor închise, iar uneori aportul lor ferit de zgomot ne-a adus rezultate remarcabile – vezi unirea principatelor. „Manangerii” din trecut s-au confruntat, ca și cei de acum, cu  sărăcie, lipsa infrastructurii, a mijloacelor sanitare sau financiare. În plus, ne împovărau biruri imense (de exemplu contribuția financiară constantă către Imperiului Otoman). Constantin Brâncoveanu este doar unul dintre exemplele de lideri curajoși, care și-a asumat progresul națiunii, cu o influență majoră în toate domeniile – economic, social, cultural și care a sfârșit într-un mod care acum ar aduce multe vizualizări pe Youtube.

Istoria noastră nu e un capitol mucegăit dintr-o carte fără însemnătate. Cuprinde lecții pe care le-am putea aplica și la situația existentă, când pe canalele sociale există suficiente voci bine concertate ce exprimă repetitiv, pe un ton ușor ironic și parcă în glumă faptul că nu am avea nevoie de o alianță cum e NATO, că Uniunea Europeană nu ne aduce suficiente beneficii, că militarii francezi nu sunt suficient de echipați, că americanii ocupă Constanța. Bășcălia ascunde eforturi mari propagandistice originare din Est, acolo unde plimbatul tancurilor dintr-un punct în altul este prezentat public drept retragere.

România a mai cunoscut tancurile rusești. Ne-au adus comunismul, care ne-a nivelat  cursul istoriei, sub casele și bisericile transformate în blocuri monotone. Perioada dintre 1945 și 1989 aproape că ne-a creat valori artificiale, care au sucombat când românii au ieșit în stradă pentru libertate. E rolul nostru să nu repetăm istoria și să nu acceptăm ca viața noastră să ne mai fie călcată de șenile, să ne știm valorile și aliații.