Marcel Ciolacu: Cred că vom avea a doua creştere economică din Europa anul viitor. Fără să mărim taxele și cu majorări ale investițiilor

Premierul Marcel Ciolacu a declarat aseară că s-a întâlnit cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi că a discutat cu acesta despre proiectul de buget şi despre efectele măsurilor adoptate deja.

„Avem un buget sustenabil. Avem o economie care se susţine foarte bine. Cred că vom avea a doua creştere economică din Europa anul viitor, de 3,4%. Avem această abordare, corectă din punctul meu de vedere, investiţiile să depăşească cu mult deficitul asumat. Acesta e primul an, anul viitor va fi al doilea an. Am prins la investiţii 7,3%, respectiv 25 de miliarde de euro. E un record. Vorbim şi de procent din PIB, dar vorbim şi de nominal, fiindcă PIB-ul a crescut şi pe real. Am introdus deflatorul şi am scăzut, ca să aflăm realul. Şi anul viitor, PIB-ul va creşte iarăşi cu aproape 150 de miliarde”, a afirmat Ciolacu. Premierul a menţionat că datoria publică va scădea în anul 2024 cu 1-2 puncte procentuale.

„Prin această mărire a PIB-ului, datoria publică va scădea unul sau două puncte procentuale. Şi este şi normal. Cu alte cuvinte, rămânem cel puţin la acelaşi nivel de datorie. Anul viitor – şi a fost una dintre discuţiile cu domnul guvernator, cum e normal – nu vor fi probleme în ce priveşte datoria la dobânzi şi la plăţi. Eu nu pot să ies, să mă duc la băncile de unde ne-am împrumutat să le spun: «Ştiţi, nu am făcut eu datoria». A încercat cineva, prin Brazilia, când avea cea mai mare datorie publică. Pe de altă parte, sunt ţări care au datorie peste 100% a PIB-ului. (…) Italia, Portugalia. A avut şi Spania 114. Dar am vorbit cu premierul Pedro Sanchez şi cu fostul prim-ministru al Portugaliei. Am zis: «Noi, când ne-am dus la Comisie am explicat că datoria publică şi deficitele se duc în primul rând în investiţii». Asta este cheia. Se multiplică investiţiile în economie, cu componente de consum”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

El a adăugat că în România există două milioane de pensionari în pragul sărăciei, iar pensia medie este de 2.100 de lei. Prin recalcularea din septembrie se va ajunge la o pensie medie de 2.800 de lei. În acest sens, a adăugat că ministrul Muncii „nu a ştiut să explice foarte bine” procentul mediu cu care vor fi majorate pensiile.

„Nu a spus nimeni că se majorează cu 40%. Dacă cineva a spus, poate nu a ştiut să explice foarte bine. Sunt pensii care cresc şi cu 40%. Certitudinea este că avem o nouă lege a pensiilor, acceptată în primul rând ca şi jalon îndeplinit de Comisia Europeană. Avem o lege care trebuie respectată, respectiv pensiile se indexează la începutul anului cu media ratei inflaţiei din anul anterior, care este de 13,8%. Se aplică la toată lumea, mai puţin la partea specială a pensiilor, (…) (n.n. – unde se indexează) doar partea de contribuţie. Dacă partea specială depăşeşte partea de contribuţie, atunci se scade din partea de contribuţie şi se echilibrează”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu susține că statul român şi-a făcut datoria faţă de profesori

Marcel Ciolacu a declarat la Digi24 și că Educaţia va avea în 2024 un „buget record” de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii.

Întrebat dacă în urma discuţiilor cu sindicatele din educaţie a fost convenită o majorare de 13% în luna ianuarie şi 7% la finele lunii iulie, Marcel Ciolacu a replicat că acest aspect urmează să fie „închis” cu sindicatele. Pe de altă parte, el a precizat că propunerea de majorare pentru tranşa din vară vizează începutul lunii iunie, astfel încât să intre în vigoare în perioada concediilor.

„Urmează să închidem cu sindicatele. Nu ştiu dacă dânşii au anunţat public, dar am ajuns la o înţelegere. (…) Este mai devreme, ca să prindem concediile. Propunerea ar fi la începutul lunii iunie, ceea ce este foarte corect. În momentul acesta este totul echilibrat. Din punctul meu de vedere, e o ofertă cât se poate de respectuoasă faţă de categoria pe care o reprezintă, cât se poate de corectă, în acest moment, ţinând cont de salarizarea foarte joasă pe care o aveau. În momentul acesta cu adevărat porneşte o reformă în sistemul de învăţământ. (…) Statul român şi-a făcut datoria faţă de profesori. Am venit cu o lege nouă, totul e perfectibil. Am venit pe toate componentele – cele mai mari investiţii în infrastructură, după autostrăzi, le-am prins în sistemul de educaţie. Cu adevărat, nu vom avea de a doua zi performanţă. E ca la sport, va dura câţiva ani, dar este o nouă abordare şi e o abordare serioasă”, a spus el.

Marcel Ciolacu a precizat că a avut luni seara discuţii cu reprezentanţii profesorilor şi că la întâlnire a participat şi ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

„Eu cred că am închis lucrurile în linii mari. Am fost şi cu doamna ministră a Educaţiei. Va fi un buget record pentru Educaţie, respectiv 4,1% din PIB. Ce mă bucură foarte mult – că am acoperit toate palierele. Normal că mi s-a părut la un moment dat prea mult pe investiţii. Sunt aproape 12 miliarde de lei numai din PNRR investiţii în infrastructură. Îmi spunea doamna ministru că până acum a semnat peste 5.300 de contracte, fiind şi un jalon în PNRR”, a spus el.

Prim-ministrul a subliniat că în România abandonul şcolar reprezintă „o problemă” care nu trebuie ascunsă.

„Am lucrat şi cu doamna ministru a Muncii, ca bursele sociale să le prindem pe bani europeni, astfel încât să nu fie atât de mare presiunea pe bugetul statului, dar să menţinem în continuare numărul foarte mare de copii beneficiari pe burse, în primul rând ţinta fiind abandonul şcolar, unde avem o problemă. (…) În ceea ce priveşte salariile profesorilor, ne-am ţinut promisiunea. Au înţeles şi dânşii exact marjele în care ne putem încadra. Oricum, este un salt spectaculos. Acum va rămâne reforma şi cerinţele noastre, ale părinţilor, în ceea ce priveşte educaţia”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că guvernul său „nu a mărit niciun impozit. Am scos nişte excepţii. Acel lucru mi-l solicita Comisia, Banca Mondială, FMI. ‘Nu mai aveţi climat concurenţial corect, cu atâtea excepţii. Nu se mai poate. Unde vreţi să vă îndreptaţi? Spre ce? Aveaţi cotă unică, nu mai aveţi cotă unică. E 5%? E opt? E zero? E TVA de nouă? De cinci? De doi?’ Nimeni nu mai ştia nimic. Toată lumea, când venea la guvernare sau crea o majoritate, mai venea cu o excepţie pentru o categorie. Presupun că vrem un climat economic sănătos. Şi egal pentru toţi. Eu nu am introdus nicio taxă nouă, absolut niciuna. Şi nici nu am să introduc. România, în schimb, la un moment dat – şi avem impus prin PNRR, ca şi jalon – va trebui să facă o reformă fiscală serioasă, comentată şi asumată de politicieni, cu specialişti din economie”, a declarat premierul.

Ciolacu a mai spus că USR a făcut parte dintr-o majoritate de dreapta şi nu a rezolvat „nimic”. El a adăugat că vineri va fi depusă cererea de plată numărul trei la Bruxelles, din cadrul PNRR.

„Mi se pare aşa mic… câteodată nici nu îmi vine să răspund. În primul rând, am reuşit, împreună cu Comisia, să trecem o lege. Nicio lege nu poate fi retroactivă. Domnul Drulă şi cu echipa domniei sale au trecut foarte clar în jalonul cu pensiile speciale – în afară de tâmpenia cu pensiile ocupaţionale, care au devenit pensiile speciale – că pensiile magistraţilor trebuie să ţină cont de deciziile Curţii Constituţionale din România. Au trecut în jalon lucrul acesta. Curtea Constituţională – eu nu comentez o decizie a Curţii şi nu am să o comentez niciodată (…) trebuie să o pun în aplicare, că aşa e Executivul. CCR a decis ceva. Am pornit la altă negociere, cu Comisia. «Uitaţi ce a decis CCR». Am reuşit ca Înalte Curte să nu mai sesizeze CCR, să mai fie o altă decizie, să o luăm de la capăt, pentru că România pierdea 1,7 miliarde de euro. Era ultimul jalon important de îndeplinit. Vineri vom depune cererea de plată numărul trei la Bruxelles”, a mai menţionat premierul Marcel Ciolacu.