Boeing și Airbus împart comenzi gigant la Farnborough 2026. Record al exponatelor militare
Ediția din 2026 a Salonului Aeronautic Internațional de la Farnborough s-a deschis pe fondul unei instabilități geopolitice globale severe, care redefinește prioritățile întregii industrii aerospațiale. Deși giganții constructori Airbus și Boeing au raportat rapid primele comenzi majore de avioane comerciale, evenimentul din acest an evidențiază o schimbare structurală profundă: sectorul apărării ocupă acum jumătate din numărul record de 1.600 de expozanți, o mutare istorică dictată de conflictele prelungite din Ucraina și Orientul Mijlociu.
În prima zi a Farnborough Air Show, bătălia comercială s-a dat pe volume masive furnizate în principal de sectorul de leasing. Compania SMBC Aviation Capital a plasat comenzi simetrice, achiziționând 100 de avioane Boeing 737 MAX și 100 de modele din familia rivală Airbus A320neo. Boeing a plusat cu 48 de comenzi și opțiuni pentru modelul 787 Dreamliner din partea companiilor Riyadh Air și Philippine Airlines, ultima bifând primul contract cu constructorul american din ultimii 20 de ani.
Termenele de livrare, programate abia din 2031, demonstrează că ambele grupuri au registrele blocate pentru următorul deceniu. Pentru Boeing, Farnborough reprezintă un test critic de redresare sub conducerea noului CEO, Kelly Ortberg, după ani marcați de probleme de calitate și absențe motivate de prăbușiri de rezonanță.
Într-un interviu acordat luni, Ortberg a declarat că Boeing va avea nevoie de timp până la sfârșitul următorului deceniu pentru a lansa pe piață succesorul modelului 737, deoarece continuă să-și redreseze situația financiară în vederea acestei investiții uriașe și pentru că clienții încă achiziționează modelul actual.
Șeful Airbus, Guillaume Faury a declarat că dorește să lanseze o aeronavă de nouă generație în 2030, aceasta urmând să fie introdusă pe piață în a doua jumătate a deceniului.
„Mai sunt puțin peste 10 ani, ceea ce, în perspectiva noastră, înseamnă aproape mâine. Așa că ne simțim plini de energie”, a declarat directorul general al Airbus într-un interviu acordat Bloomberg Television.
Dincolo de ceremoniile de semnare a unor noi contracte, climatul de business reflectă o prudență critică. Directorii operatorilor aerieni au lansat un avertisment ferm către Airbus și Boeing, solicitându-le să nu grăbească lansarea următoarei generații de avioane cu fuselaj îngust până când tehnologiile de propulsie nu vor fi complet mature.
În această ecuație, abordările sunt divergente: Airbus susține conceptul de motor „open fan” dezvoltat de CFM, care promite o reducere de 20% a consumului de combustibil, în timp ce Boeing păstrează o poziție conservatoare, favorizând arhitecturile convenționale de motoare. În paralel, GE Aerospace, în colaborare cu NASA și BETA Technologies, a testat cu succes primul zbor la altitudine mare cu propulsie hibrid-electrică.
Pe segmentul militar, spectacolul tehnologic include sisteme de armament bazate pe inteligență artificială, rachete hipersonice și drone low-cost. În contextul în care armatele caută soluții accesibile pentru a contracara atacurile de masă, gigantul Lockheed Martin a prezentat interceptorul PAC-3 ACE, o rachetă Patriot adaptată al cărei cost de producție se situează la mai puțin de jumătate din prețul unei rachete standard de 4 milioane de dolari.
Producătorul european MBDA a răspuns cu o strategie similară, dezvoltând sisteme ieftine destinate combaterii roiurilor de drone, pentru a contracara ofertele startup-urilor intrate agresiv pe piața de armament. În planul explorării spațiale, administratorul NASA, Jared Isaacman, a dat asigurări că misiunea Artemis III rămâne neschimbată pentru anul viitor, minimizând efectele exploziei pe rampă suferite de Blue Origin în primăvară.







