Tot mai multe semne par să anunțe intrarea în recesiune

Tot mai mulți economişti se aşteaptă ca economia americană să intre în recesiune în următorii doi ani, chiar dacă sunt de părere că data la care acest lucru se va întâmpla va fi amânată de acţiunile adoptate de Rezerva Federală (Fed), arată rezultatele unui sondaj de opinie. Dintre cei 226 de economişti intervievaţi de National Association for Business Economics (NABE), o asociaţie americană specializată în economie, 38% prognozează o intrare în recesiune a primei economii mondiale în 2020, 34% în anul 2021 şi 14% mai târziu. În schimb, doar 2% dintre economişti prognozează o recesiune în acest an, faţă de 10% la precedentul sondaj realizat în luna februarie.

„Participanţii la sondaj se aşteaptă ca expansiunea economiei să fie prelungită de o modificare a politicii monetare a Fed”, care la finele lunii iunie a redus dobânda de referinţă pentru prima dată în ultimii 11 ani, a apreciat preşedintele NABE, Constance Hunter, care în paralel este şi economist şef la firma de consultanţă KPMG.

Potrivit sondajului, 46% dintre economiştii intervievaţi se aşteaptă la cel puţin o nouă reducere a dobânzii de politică monetară din partea Fed până la finalul anului, în timp ce 32% cred că dobânda de bază a Fed va încheia anul 2019 la nivelul actual.

De asemenea, economiştii sunt sceptici cu privire la modul în care se va termina războiul comercial dintre SUA şi China, doar 5% dintre cei intervievaţi apreciind că rezultatul va fi un acord comercial complet, în timp ce 64% au declarat că un acord superficial este posibil şi un sfert dintre economişti prognozează că nu se va decide nimic între SUA şi China.

Cei 226 de economişti au fost intervievaţi în perioada 14 iulie-1 august, înainte ca preşedintele Donald Trump să anunţe o nouă rundă de tarife vamale suplimentare de 10% pentru restul produse chineze. Noile măsuri ar urma să intre în vigoare în două etape, la 1 septembrie şi 15 decembrie.

Casa Albă ia măsuri

Casa Albă intenţionează să reducă impozitele şi tarifele vamale pentru a evita intrarea economiei americane în recesiune, a anunţat luni mass-media din SUA, în pofida insistenţei preşedintelui Donald Trump asupra stării bune de sănătate a economiei americane.

Potrivit „Washington Post”, responsabilii de la Casa Albă studiază mai multe măsuri pentru a stimula economia americană, printre care şi o scădere temporară a impozitelor pe salarii, în ideea de a îmbunătăţi puterea de cumpărare a lucrătorilor.

La rândul său, cotidianul „New York Times” susţine că SUA ar putea de asemenea să renunţe la noile tarife vamale impuse de administraţia Trump pentru importurile de produse chineze, în contextul războiului comercial cu Beijingului.

Aceste măsuri sunt deocamdată în stadiul de analiză, iar responsabilii care au avut această idee nu au solicitat încă opinia preşedintelui Donald Trump, care la rândul său are nevoie de aprobarea Congresului, au precizat cele două publicaţii.

„Reducerea impozitelor pe salarii nu este analizată în acest moment”, a reacţionat Casa Albă după informaţiile publicate în „Washington Post”.

Impozitele pe salarii în SUA au fost reduse în mod temporar în 2011 şi 2012, în mandatul preşedintelui Barack Obama, în ideea de a încerca scoaterea economiei americane din stagnarea care a urmat crizei financiare globale din 2008.

Avertisment al Bundesbank

Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a avertizat luni că prima economie a Europei ar putea să intre în recesiune în trimestrul al treilea, ca urmare a unei contracţii semnificative a producţiei industriale, afectată de tensiunile comerciale internaţionale.

„Economia ar putea să se contracte din nou în trimestrul al treilea”, a apreciat Bundesbank în raportul său lunar. Perioada iulie-septembrie ar fi al doilea trimestru consecutiv de contracţie a economiei germane, definiţia obişnuită a recesiunii, după un declin de 0,1% în perioada aprilie-iunie 2019.

„Principalul motiv pentru acest lucru este continuarea încetinirii în industrie”, susţine Bundesbank, menţionând un declin semnificativ al comenzilor şi diminuarea încrederii în rândul companiilor manufacturiere. „Chiar dacă consumul intern continuă să sprijine economia germană, piaţa muncii dă deja semne de slăbiciune iar încrederea în sectorul serviciilor este deja în scădere”, a adăugat Bundesbank.

Până la începutul acestei luni, economiştii mizau în cazul Germaniei pe o creştere de 0,2% în acest trimestru. Între timp, însă, o serie de instituţii importante precum Deutsche Bank şi-au revizuit estimările. Principala îngrijorare pentru mulţi analişti este că tensiunile comerciale globale vor agrava problemele din sectorul manufacturier şi eventual se vor extinde şi asupra sectorului serviciilor.

Chiar dacă până acum, autorităţile germane au respins ideea de a stimula cheltuielile publice pentru a contracara încetinirea economiei, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a spus că Berlinul are spaţiul fiscal de rezervă necesar pentru a contracara orice criză economică viitoare. Scholz a spus că criza financiară globală din 2008/2009 a costat Germania aproximativ 50 miliarde euro iar, dacă va fi nevoie, Guvernul de la Berlin ar putea aloca din nou această sumă.

Totuși, Guvernul cancelarului Angela Merkel încă mai crede că economia Germaniei va creşte uşor în acest an, chiar dacă s-a contractat în trimestrul doi din 2019, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt, adăugând că Executivul nu consideră că sunt necesare noi măsuri de stimulare transmit Reuters şi Bloomberg.

„Aşa cum a subliniat deja cancelarul, în prezent Guvernul nu apreciază că ar fi necesare noi măsuri de stabilizare a economiei – politica fiscală este deja expansivă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Berlin.

Şi ministrul Economiei, Peter Altmaier, a dat asigurări că Germania nu este încă în recesiune, pe care ar putea să o evite dacă se iau măsurile adecvate.

Economia germană a înregistrat un declin de 0,1% în trimestrul doi din 2019, după o creştere de 0,4% în precedentele trei luni, a anunţat miercuri Oficiul federal de Statistică (Destatis). Datele sunt în linie cu estimările analiştilor.

Industria germană a fost puternic afectată de înrăutăţirea temerilor privind comerţul global şi creşterea mai slabă a economiei mondiale, care a redus cererea pentru bunuri „made in Germany”.

În ritm anual, PIB-ul Germaniei a urcat cu 0,4% în trimestrul doi din 2019, după o creştere de 0,7% în precedentele trei luni, în timp ce analiştii se aşteptau la un avans de 0,1%.

„Evoluţia comerţului extern a încetinit economia, deoarece exporturile au înregistrat un declin trimestrial mai accentuat decât importurile. Contribuţiile pozitive au venit din partea cererii pe plan intern, în urma creşterii în trimestrul doi din 2019 a consumului gospodăriilor şi a cheltuielilor guvernamentale”, se arată în comunicatul Destatis.

Dacă evoluţia economiei Germaniei se va înrăutăţi şi mai mult, vor creşte presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a oferi mai multe măsuri în vederea stimulării creşterii economiei zonei euro.

Scade producția industrială în China

China a raportat și ea o serie de date dezamăgitoare, inclusiv o surprinzătoare încetinire a producţiei industriale, la cel mai redus nivel din ultimii 17 ani, ceea ce arată efectele turbulenţelor comerciale asupra economiei chineze.

În iulie, producţia industrială a crescut cu 4,8% faţă de perioada similară din 2018, arată datele publicate de Biroul de Statistică. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la un avans de 5,8% în iulie, de la 6,3% în iunie.

În mai, preşedintele SUA, Donald Trump a anunţat impunerea unor tarife vamale suplimentare pentru o listă de produse chineze în valoare de 200 de miliarde dolari.

Chiar dacă autorităţile de la Beijing au adoptat în ultimele luni măsuri de sprijinire a economiei, datele din ultimele zile arată un consum intern redus, o activitate scăzută a fabricilor, un declin al importurilor şi o creditare sub aşteptări. Analiştii se aşteaptă la noi măsuri de stimulare pentru a contracara efectele escaladării războiului comerciale dintre Washington şi Beijing, care sporesc temerile privind o recesiune globală.

În iulie, vânzările cu amănuntul au crescut cu 7,6%, comparativ cu perioada similară din 2018, în timp ce analiştii previzionau un avans de 8,6%. În iunie, creşterea a fost de 9,8%.

Ministerul Industriei din China avertiza recent că ţara trebuie să facă “eforturi deosebite” pentru a îndeplini ţinta pe 2019 privind o creştere a producţiei industriale de 5,5% – 6%, citând presiunile protecţioniste.

Unii bancheri au declarat pentru Reuters că evită să acorde credite companiilor mai mici din cauza perspectivelor economice incerte, a războiului comercial şi a riscurilor cu care se confruntă sistemul financiar. De asemenea, unele firme susţin că băncile şi-au redus semnificativ liniile de creditare.

Produsul Intern Brut al Chinei a înregistrat în trimestrul al doilea un avans de 6,2%, cel mai scăzut nivel din ultimii 27 de ani, în condiţiile în care cererea atât pe plan intern cât şi peste hotare a scăzut din cauza disputelor comerciale cu SUA.

Cifra anunţată recent de Biroul naţional de statistică este în linie cu estimările analiştilor care susţin că autorităţile de la Beijing trebuie să facă mai mult pentru a stimula consumul şi investiţiile precum şi pentru a restabili încrederea companiilor.

Aceasta este cel mai mic avans al PIB înregistrat de la debutul publicării datelor trimestriale în 1992. Cu toate acestea creşterea economică rămâne în intervalul vizat de Beijing pentru acest an, între 6% şi 6,5%, după un avans de 6,6% în 2018.

Pentru a susţine economia, Guvernul chinez s-a angajat în luna martie să reducă presiunea fiscală asupra companiilor cu aproape 2.000 de miliarde yuani (265 miliarde euro). În paralel, Beijingul încearcă să realizeze un echilibru între susţinerea companiilor care au nevoie de credit, fără a majora însă gradul de îndatorare.

Economia britanică s-a contractat în trimestrul doi

Economia britanică s-a contractat în trimestrul doi din acest an cu 0,2%, comparativ cu precedentele trei luni – cea mai slabă performanţă începând din 2012 – a anunţat vineri Oficiul Naţional de Statistică (ONS), în timp ce analiştii se aşteptau la o stagnare.

Declinul surprinzător vine după un avans de 0,5% al PIB-ului Regatului Unit în primul trimestru din acest an, stimulat de majorarea stocurilor în perspectiva ieşirii ţării din UE. Lira sterlină s-a depreciat după publicarea datelor ONS, investitorii fiind îngrijoraţi că economia britanică s-ar putea confrunta cu o recesiune, deoarece incertitudinile privind Brexitul duc la reducerea cheltuielilor şi a investiţiilor.

Sectorul construcţiilor şi producţia industrială au contribuit la declinul înregistrat în trimestrul doi din acest an cu 0,2%, în timp ce serviciile au stagnat, a explicat Rob Kent-Smith, directorul în cadrul ONS. Serviciile, care reprezintă aproape 80% din PIB-ul Marii Britanii, au urcat cu doar 0,5% în trimestrul doi din 2019, în timp ce investiţiile au înregistrat un declin de 0,5%.

În ritm anual, economia britanică crescut cu 1,2% în trimestrul doi din acest an, după un avans de 1,8% în primele trei luni din 2019. Este cel mai lent ritm de creştere de la începutul lui 2018.

În iunie, PIB-ului Regatului Unit a înregistrat o expansiune anuală de 1%, cel mai slab ritm din august 2013.

De la referendumul din iunie 2016 privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, economia încetineşte, anul trecut înregistrând un avans de doar 1,4%, de la ritmuri anuale de creştere de peste 2% înainte de 2016.

La şedinţa de politică monetară din 1 august, Banca Angliei (BoE) a menţinut dobânda de politică monetară la 0,75%, pe fondul sporirii incertitudinilor privind Brexitul în rândul mediului de afaceri, dar nu a indicat dacă ia în considerare reducerea costului creditului, ca alte bănci centrale.

Decizia era aşteptată de pieţele financiare, după ce în august 2018 Banca Angliei a majorat rata dobânzii de la 0,50% la 0,75% – cel mai ridicat nivel din martie 2009 şi a dat asigurări că orice creşteri în următorii trei ani vor fi limitate şi graduale, pe fondul temerilor provocate de Brexit.

Previziunile Băncii Angliei, bazate pe un scenariu în care Marea Britanie evită şocul Brexit, indică o creştere de 1,3% în 2019 şi 2020, faţă de un avans de 1,5 şi, respectiv, 1,6% previzionat în mai.

De asemenea, BoE a avertizat că un Brexit fără acord va afecta economia şi va duce la o deprecierea suplimentară a lirei sterline. În următoarele luni, banca centrală se aşteaptă la o creştere economică modestă, pe fondul încetinirii economiei mondiale şi al escaladării tensiunilor comerciale dintre SUA şi China.

Data iniţială a Brexitului era 29 martie, dar aceasta a fost amânată de două ori, la solicitarea fostului premier Theresa May, care voia să evite un Brexit fără acord. Însă Theresa May nu a reuşit să obţină votul Parlamentului britanic pentru acordul de ieşire încheiat în noiembrie 2018 cu Bruxellesul, după 17 luni de negociere.

Boris Johnson i-a succedat în funcţie pe 24 iulie. El vrea să renegocieze acordul de retragere, ceea ce UE exclude. Dacă eşuează în tentativa sa de renegociere, Johnson a promis să scoată ţara din UE şi fără acord.

Temerile privind un „no deal” au făcut ca lira să se deprecieze semnificativ în ultimele săptămâni, moneda britanică ajungând la cel mai scăzut nivel faţă de euro şi dolar din 2017.

Investiții în aur

Preţul aurului a atins marţi dimineaţa cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, din cauza incertitudinilor legate de escaladarea conflictului comercial dintre SUA şi China şi a valului de reduceri ale dobânzilor de către băncile centrale, pe fondul temerilor legate de încetinirea economiei mondiale.

Pe piaţa spot, la ora 08:30 AM, uncia de aur înregistra un avans de 1,2%, la 1.523 dolari, după ce săptămâna trecută a depăşit pragul psihologic de 1.500 dolari, pentru prima dată din aprilie 2013. Pe piaţa din SUA, cotaţiile futures la aur au atins 1.535 dolari o uncie.

„Aurul câştigă pe fondul acestor turbulenţe”, a apreciat Neil Wilson de la platforma de tranzacţionare Markets.com. Acesta a adăugat că, dacă uncia de aur depăşeşte 1.525 dolari, ar putea apoi ajunge până la pragul de 1.550 dolari.

Analiştii de la Goldman Sachs au avertizat asupra creşterii riscului de recesiune din cauza războiului comercial dintre SUA şi China şi au înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei americane în trimestrul patru din 2019.

Bursele din întreaga lume au înregistrau în ultimele zile scăderi semnificative, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că va impune de luna viitoare taxe vamale suplimentare de 10% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari.

Revenirea aversiunii faţă de risc a dus la majorarea cererii pentru active considerate sigure precum aurul, yenul japonez şi francul elveţian.

„Aurul este mai atractiv atunci când piaţa bursieră se prăbuşeşte. În prezent, metalul galben şi-a redobândit o parte din atractivitatea sa de valoare de refugiu”, aprecia recent Brian Lan, director la dealerul GoldSilver Central din Singapore.