Share

Coface: România, una dintre cele mai mari rate ale insolvenței din Europa Centrală și de Est

Un raport Coface cu privire la tendințele în privința insolvenței companiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) arată că, în România, numărul insolvențelor a crescut cu 9,87% în 2021 față de 2020.

Situația insolvențelor din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) a fost afectată în ultimii doi ani de diverse condiții economice, măsuri de sprijin și modificări legislative. Pandemia a declanșat o decelerare economică, cu o scădere de 4% a creșterii regionale, notează Coface.

„În 2021, regiunea ECE a înregistrat o creștere economica de 5,5%, dar este de așteptat ca acest trend să se disipeze în acest an, cu o rată de creștere estimată de 3,2%. Toate țările ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecințelor, directe și indirecte, ale războiului Rusia – Ucraina. Țările baltice urmează să înregistreze cele mai slabe rate de creștere din cauza legăturilor lor comerciale cu Rusia”, consideră Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrală și de Est.

După o scădere a insolvențelor în regiune în 2020, acestea au crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Această creștere a fost anticipată pe fondul intențiilor guvernelor de a reduce măsurile de sprijin. Media ponderată a PIB-ului regional calculată pe baza dinamicii insolvenței țărilor a indicat o creștere de 34,7% în 2021 față de anul precedent (creștere de +1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut în principal din cauza noilor proceduri).

Șapte țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe comparativ cu anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia), iar cinci țări au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia și Slovenia). Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvențe, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăți de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar și în ciuda unei astfel de creșteri, rata insolvenței în Polonia, adică ponderea numărului total de proceduri raportat la numărul total de companii active, a ajuns la 0,06%, ceea ce înseamnă că doar 6 din 10.000 de companii din Polonia au inițiat astfel de proceduri.

Rate de insolvență mult mai mari au fost înregistrate în țările în care insolvențele sunt ceva mai comune, adică +1,61% în Croația și +3,31% în Serbia.

În cazul României, numărul insolvențelor s-a majorat de la 5.564 în 2020 la 6,113 în 2021, adică aproape de valoarea din 2019 (6.384). Creșterea cu 9,87% a numărului de insolvențe dezvăluie și faptul că procentul de companii insolvente raportat la totalul firmelor active este de 1,16%, al treilea cel mai mare din ECE.

Conform Coface, situația economică globală din ultimii doi ani a generat un mediu plin de provocări pentru companiile din ECE. Redresarea economică care a început la jumătatea anului 2020 a fost mai rapidă decât se aștepta și a declanșat creșterea cererii, în special din sectorul prelucrător. Prețurile mărfurilor energetice, transportului și diferitelor metale și inputuri utilizate în procesele de producție au crescut. În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de producție.

Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a căror penurie a dus la un număr redus de schimburi și la închiderea temporară a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei și combustibilului pe fondul creșterii prețurilor la inputuri de producție au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evoluții globale s-au reflectat în situația companiilor din Europa Centrală și de Est datorită prezenței lor în lanțurile de aprovizionare și în contextul legăturilor comerciale strânse ale regiunii cu Europa de Vest.

Numărul insolvențelor ar putea crește în următoarea perioadă, consideră analiștii Coface

O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afectează economiile și companiile: invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit rapid la creșterea prețurilor la energie, deoarece Europa rămâne dependentă de importurile de petrol, gaze naturale și cărbune din Rusia. În plus, ambele țări sunt producători și exportatori importanți de mărfuri agricole.

Producția agroalimentară este, de asemenea, direct influențată de prețul îngrășămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependentă de îngrășămintele importate din Rusia și Belarus. În plus, prețurile globale mai mari și penuria de metale din cauza războiului au exacerbat și mai mult întreruperile lanțurilor de aprovizionare. Acești factori au condus la o creștere suplimentară a prețurilor la energie și inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE.

Erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problemă pentru posibila bază de clienți a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflație accelerată, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie, dar și a prețurilor tot mai mari la alimente.

Conform Coface, Rusia rămâne o destinație comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru țările baltice. Exporturile și importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanșat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deși se așteaptă ca toate țările ECE să înregistreze rate de creștere economică mai scăzute în 2022 în comparație cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiați ucraineni ar putea susține creșterea regională cel puțin pe termen scurt.

„Având în vedere provocările actuale, ne așteptăm ca numărul companiilor insolvente să crească în următoarele trimestre. Consecințele războiului Rusia – Ucraina vor accelera această creștere, mai ales că este puțin probabil ca programele de sprijin pentru companiile locale să fie implementate, așa cum a fost cazul în perioada declanșării pandemiei de coronavirus”, a declarat ”, Jarosław Jaworski, CEO regional al Coface Europa Centrală și de Est.

Leave a Comment