CLEPA: Angajații din industria auto, mai grav afectați de tranziția la mașini electrice decât estimările inițiale

CLEPA, Asociația Europeană a Producătorilor de Componente Auto, entitate care reprezintă peste 3.000 de companii europene care furnizează producătorilor de mașini piese și componente, a analizat diferența dintre un studiu realizat în 2021, la comanda asociației, de PwC Strategy și realitatea din 2024 în privința numărului de locuri de muncă din sectorul furnizorilor auto.

Denumită „Employment Tracker”, această cercetare a relevat situația mult mai gravă din 2024 decât cea estimată nu mai departe de 2021 în domeniul locurilor de muncă din industria de componente auto.

Astfel, conform CLEPA, dintre cele peste 100.000 de locuri de muncă noi estimate a fi create până în 2025 au devenit cu adevărat disponibile doar 29.400. Dintre acestea, numai 65% (19.100 locuri de muncă) sunt direct legate de tranziția către vehiculele electrice (EV). Prin urmare, până în prezent, doar 20% dintre locurile de muncă preconizate a fi create în lanțul de furnizare de componente auto pentru vehicule electrice s-au materializat.

Un calcul simplu relevă faptul că pierderile nete de locuri de muncă în industria de furnizare componentelor pentru automobile se ridică acum la 56.400, subliniind cât se poate de clar impactul negativ al transformării asupra forței de muncă.

În opinia celor de la CLEPA, 57% din totalul pierderilor de locuri de muncă pot fi atribuite condițiilor de piață, cum ar fi scăderea semnificativă a volumului producției, generată la rândul său de scăderea cererii, dar și de tranziția la mașini electrice, precum și creșterea costurilor de producție. Circa 26% dintre pierderile de locuri de muncă pot fi atribuite eliminării treptate a motorului cu combustie.

Studiul PwC din 2021 prevedea crearea a 93.700 de locuri de muncă în domeniul vehiculelor electrice, însă până în prezent s-au materializat doar 19.100. În ceea ce privește tehnologia ICE (motoare cu ardere internă), studiul din 2021 prevedea crearea a 7.500 de locuri de muncă, însă doar 2.070 dintre acestea au fost cu adevărat create. Între timp, pierderile de locuri de muncă direct legate de mașinile dotate cu motoare cu ardere internă au totalizat 22.600 de locuri de muncă.

Germania este cel mai puternic afectat stat membru al UE, cu 60% din totalul pierderilor de locuri de muncă. În ciuda acestor pierderi semnificative, Germania, „motorul Europei” deține doar 18% dintre locurile de muncă nou create în sector. În schimb, Polonia conduce în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, acestea reprezentând 28% dintre posturile nou create.

În Franța, alt mare producător european de mașini și componente, înregistrat o scădere cu 8% a locurilor de muncă, iar Polonia una de circa 5%. În ceea ce privește crearea de locuri de muncă, Polonia conduce cu 28% dintre noile locuri de muncă, urmată de Germania, cu 18%, și Ungaria cu 15%.

La începutul acestui an, aceeași asociație care include peste 3.000 de companii din zona furnizorilor de componente și a serviciilor post-vânzare atrăgea atenția că mai bine de jumătate dintre firmele europene care asigură piese și servicii producătorilor de mașini au marje de profit care au scăzut sub 5%, limita de jos a afacerilor sustenabile.

„Aceasta (n.n. – marja de profit de 5%) este limita de la care se poate spune că ai o afacere care funcționează în mod durabil și care poate face investițiile necesare pentru o mobilitate mai sigură și inteligentă, precum și pentru inovare în general”, explica Benjamin Krieger, directorul general al CLEPA.

CLEPA (European Association of Automotive Suppliers) notează că 75% din valoarea unui vehicul provine din piesele, componentele și sistemele sale, toate acestea fiind realizate de firme din industria de componente auto. Aceeași industrie este responsabilă pentru crearea anuală a 39.000 de brevete noi de invenție și investește, tot anual, circa 30 de miliarde de euro în cercetare și dezvoltare.

Citește și:

• CLEPA: Peste jumătate dintre furnizorii auto au marje de profit sub 5%
• ACEA și CLEPA, reacții diferite după adoptarea normelor cu privire la emisiile de particule