România, în avangarda industriei auto europene prin inaugurarea unei fabrici de baterii pentru mașini electrice

În încercarea de a ține pasul cu gigantul american Tesla, dar, mai ales, cu firmele asiatice care deja produc și furnizează baterii pentru mașini electrice, Germania şi Franţa au dezvăluit cu câteva zile în urmă planurile pentru o fabrică uriaşă care va produce baterii, parte a unui plan european de a susține mobilitatea „verde”. În acest context, și România ține pasul cu tehnologia inaugurând, lângă București, o uzină care va asambla celule Li-Ion pentru mașini electrice.

Megauzina de baterii pentru mașini electrice de la Kaiserslautern

Facilitatea germano-franceză care va fi construită în apropierea oraşului german Kaiserslautern va fi denumită Automotive Cell Co şi va costa aproximativ două miliarde de euro. Această fabrică se va alătura unui alt proiect de uzină care va fi amplasată în regiunea franceză Hauts de France. Împreună, cele două uzine vor costa aproximativ cinci miliarde euro şi vor avea o capacitate combinată de producţie de aproximativ 48 GWh.

Germania şi Franţa „vor să construiască cele mai bune şi mai sustenabile baterii. Sunt convins că celulele de baterii produse la Kaiserslautern vor stabili noi standarde”, a declarat ministrul german al Economiei, Peter Altmaier.

Anunţul făcut de ministrul german al Economiei scoate în evidenţă dorinţa statelor din UE de a recupera decalajul care le separă de competitorii asiatici, care în prezent domină piaţa producţiei de baterii. Celule pentru baterii precum şi dispozitivele electronice şi programele software complementare sunt echivalente cu jumătate din valoare unui autovehicul electric.

Deşi constructori auto germani precum Daimler, BMW și Volkswagen domină producţia de automobile electrice, ei au permis companiilor asiatice şi producătorului american Tesla să dobândească poziții fruntașe pe piaţa producţiei de baterii pentru automobilele electrice. Firmele chineze Contemporary Amperex Technology Co. (CATL) şi BYD Co. Ltd. se numără printre liderii pe piaţa producţiei de celule pentru baterii litiu-ion în timp ce Tesla a investit în mai multe „gigafactories” care să îi furnizeze bateriile pentru automobilele sale electrice.

Uzina de la Kaiserslautern va demara activităţile în 2024 şi va avea 2.000 de angajaţi. Împreună uzinele din Germania şi Franţa ar urma să acopere între 10 şi 15% din cererea de baterii din Europa, a spus Altmaier.

Cu toate acestea, competiţia asiatică va fi una acerbă. Firma chineză CATL a dobândit deja un cap de pod în Germania cu o uzină în landul Turingia care va avea o capacitate de 16 GWh şi va fi aproape de uzinele producătorilor auto BMW AG, Volkswagen AG şi Daimler AG. De asemenea, grupul sud-coreean LG Chem Ltd a început şi el să construiască o uzină pentru producţia de baterii în Polonia, în apropiere de graniţa cu Germania, iar grupul american Tesla a anunţat că va construi o uzină de asamblare a autovehiculelor electrice şi o uzină de baterii în apropiere de Berlin.

Surpriza din România

În acest context efervescent și cu o preconizată criză a materiilor prime necesare producției de baterii, o companie românească, membră a grupului sud-african Metair din 2012, a finalizat și va inaugura în primăvara acestui an o unitate de producție a celulelor litiu-ion pentru mașini electrice. Așa cum ați înțeles, este vorba despre cunoscuta companie românească Rombat din Bistrița, cea care a fost cumpărată de Metair International Holding Cooperatief contra sumei de 43 de milioane de euro.

Într-un document intern, Ioan Repede, directorul general al Rombat a menționat că „toate prognozele din industria auto indică o trecere abruptă spre automobilul electric. Totuși, în anul 2018, cota de piață a automobilelor electrice (EV) a fost în jur de 2%. Se prevede că în anul 2030 cota de piață a EV noi, va fi de 50%. Bineînțeles, și în 2030, majoritatea parcului auto va fi alcătuit tot din automobile clasice, având în vedere livrările pe piața din anii precedenți. Privind la aceste evoluții, bateriile plumb acid au încă piață pe următorii 20 ani. Dar în același timp, noile baterii Li-ion, care echipează EV, încep a fi cerute tot mai mult de piața auto, având în vedere multitudinea de proiecte EV lansate de toate marile firme auto. Rombat va continua să producă baterii plumb acid, dar investește și în baterii Li-ion, lucrându-se în momentul de față la montajul utilajelor de fabricație celule Li-ion în fabrica din București. Această fabrică va produce 1.000.000 celule Li-ion, pe două chimii, NMC și LFP. Sperăm ca la începutul lunii februarie 2020 fabrica din București să funcționeze și în felul acesta să facem pasul în fabricația de baterii Li-ion”.

De asemenea, Eduard Croitoru, director de marketing și vânzări al Rombat a explicat că „fabrica de celule Li-Ion de la Cernica, Ilfov, este pasul către viitor făcut de Rombat și o investiție de referință de pe piața românească. În parteneriat cu Prime Technologies vom dezvolta baterii Li-Ion de tip «custom made» și vom intra într-o piață nouă pentru Rombat”.

Conform Rombat, noua fabrică de baterii pentru mașini electrice de la Cernica a necesitat o investiție de peste 12 milioane de euro, are două nivele și ocupă o suprafață de 5.000 mp. Capacitatea instalată de producție este de 1 milion de celule pe an sau 100 MWh. Ea va asambla baterii NMC de 20 Ah / 3,65 V și LFP de 20 Ah / 3,2 V. Performanțele, costurile și siguranța variază în funcție de tipurile de baterii Li-ion (BLI). Fosfatul de fier-litiu (LFP) și oxidul de cobalt-litiu-nichel-mangan (NMC) oferă o densitate mai redusă de energie, dar o viață mai lungă și un risc redus de incendiu sau explozie.

Citește și:

• România, a patra țară europeană în privința creșterii înmatriculărilor de mașini electrice
• Viitoarea uzină Tesla din Germania va produce 500.000 de mașini pe an
• Cercetătorii Penn State University susțin că au găsit soluția de a încărca bateriile unei mașini electrice în doar zece minute
• Atrasă de viteza electrificării mașinilor România își caută metalele rare