Fabrică de pensionari ilegali. Percheziții DIICOT la funcționari ai Casei de Pensii București

Conform oficialilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în acest dosar de fraudă extinsă mai sunt implicați în mod direct un expert judiciar și un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM).

În total, procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, pun în executare 30 de mandate de percheziție domiciliară. Descinderile vizează locații din municipiul București și din județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, vizând locuințele unor suspecți, sedii de companii și o instituție publică.

Mecanismul fraudei: Vechime fictivă introdusă direct în sistemul ANAF

Cercetările penale au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza Capitalei a fost constituit un grup infracțional organizat, bazat pe cooperare și fără o ierarhie piramidală strictă. Nucleul central reunea 7 membri, dintre care doi aveau calitatea de funcționari publici. Activitatea de bază consta în introducerea online în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a unor date informatice nereale.

Gruparea utiliza un mecanism fraudulos bine structurat:

• Declarația D112: Suspecții introduceau date false în declarațiile privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
• Firme fantomă: S-au folosit asociații nonprofit fără activitate și societăți comerciale de tip fantomă pentru a crea un istoric de muncă nereal.
• Date furate: Membrii grupului utilizau datele de identificare ale unor persoane vulnerabile financiar pentru a emite documente de angajare fictive.
• Tarifele pieței negre: Persoanele interesate să cumpere vechime retroactivă în muncă plăteau sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei pentru a îndeplini criteriile de eligibilitate ale Caselor de Pensii.

Până în prezent, ancheta a stabilit că prin această metodă s-a generat o vechime nereală în muncă, pe o perioadă de 5 ani, pentru un număr de peste 860 de beneficiari.

Prejudiciu de șapte milioane de lei și caracter evolutiv

Falsurile informatice au fost utilizate fie pentru emiterea directă a deciziilor de pensionare, fie la recalcularea și majorarea ilegală a cuantumului sumelor încasate lunar pentru mai mult de 170 de persoane.

Prejudiciul adus bugetelor Caselor de Pensii a fost calculat la valoarea totală de aproximativ 7.000.000 de lei pentru perioada încheiată la finalul anului 2024. Procurorii subliniază că dauna are un caracter pur evolutiv, valoarea sa continuând să crească zilnic în mod real până în prezent.

În sprijinul palierului central au activat alți 13 suspecți, care ofereau inclusiv consultanță juridică de specialitate în materia dreptului muncii și a asigurărilor sociale pentru a rezolva situațiile punctuale ale clienților. Toate persoanele implicate sunt conduse în prezent pentru audieri la sediul DIICOT – Structura Centrală.

Tensiuni politice interne: Mesajul ironic al procurorilor

Acțiunea de la Casa de Pensii vine pe fondul unor tensiuni politice de la nivelul Executivului. DIICOT a publicat un mesaj pe rețelele sociale în care face o ironie directă la adresa ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Mesajul vine în contextul în care oficialul de la Ministerul Muncii a demis-o recent pe Alexandra Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, pe motiv că nu l-ar fi informat anterior cu privire la perchezițiile derulate la azilele ilegale din județul Bihor.

„Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte”, au transmis public procurorii.

Anterior revocării sale din funcție, Alexandra Zară explicase public că organele de urmărire penală îi ceruseră în mod expres, conform legii, să păstreze confidențialitatea deplină asupra cazului din Bihor, iar informarea ministrului ar fi constituit o infracțiune de divulgare a informațiilor secrete din anchetă.