Avertisment sever al FMI: Datoria publică a Europei riscă o „traiectorie explozivă”

Economiștii Fondului Monetar Internațional (FMI) susțin că abordarea fragmentară și reactivă adoptată până în prezent de numeroase state europene și-a atins limitele fizice. Presiunile fiscale se intensifică accelerat din cauza suprapunerii a patru factori critici: îmbătrânirea demografică a populației, costurile mari ale tranziției energetice, creșterea galopantă a cheltuielilor alocate pentru apărare și un ritm de creștere economică anemică.

Pericolul unei traiectorii explozive a datoriei suverane

„Dacă presiunile pe termen lung asupra cheltuielilor nu sunt abordate direct, dinamica datoriei ar putea fi plasată pe o traiectorie explozivă în multe țări europene. Măsurile la scară mică sunt total insuficiente, având în vedere amploarea ajustărilor macroeconomice necesare, și ar putea genera o oboseală accentuată a populației față de reforme”, avertizează experții FMI.

Semnalul de alarmă survine după o serie de rapoarte care au evidențiat vulnerabilitatea fiscală cronică a Europei, la mai bine de un deceniu de la criza datoriilor suverane care a periclitat stabilitatea zonei euro. În prezent, analiștii își exprimă îngrijorări deosebite cu privire la mari economii precum Marea Britanie, Franța și Belgia, state unde datoria publică a atins sau a depășit deja 100% din Produsul Intern Brut (PIB).

Proiecții dramatice pentru 2040

Conform prognozelor oficiale matematice emise de FMI, cheltuielile publice din țările europene vor crește cu o medie de aproape 5% din PIB până în anul 2040. Această escaladare are loc într-un interval în care expansiunea economică va rămâne extrem de slabă, iar voința politică de a majora taxele sau de a implementa tăieri masive de bugete va fi cel mai probabil limitată.

Fără o corecție politică de anvergură, evoluția indicatorilor indică riscuri majore:

• Nivelul datoriei: Media datoriei publice ar putea urca la aproximativ 130% din PIB, reprezentând aproape dublul nivelului mediu înregistrat în prezent.
• Impactul reformelor moderate: Un pachet de reforme standard ar reduce doar o treime din acest decalaj fiscal uriaș.
• Pilonii principali de redresare: Revizuirea structurală a sistemelor de pensii și măsurile agresive de stimulare a economiei de piață reprezintă pârghiile cu cele mai mari efecte pozitive.

Regândirea rolului statului și a modelului social europeanEchipa de economiști ai FMI responsabilă de raport, din care fac parte Giacomo Magistretti, Ian Stuart, Mengxue Wang și Jiae Yoo, subliniază că ajustările fiscale dureroase vor deveni obligatorii în majoritatea țărilor. O abordare bazată exclusiv pe reforme structurale nu va mai fi suficientă pentru a bloca riscurile de insolvabilitate.

În cazul statelor cu un grad ridicat de îndatorare, FMI recomandă măsuri radicale care să reevalueze sfera de aplicare a serviciilor publice. Oficialii precizează însă că această reformă nu înseamnă demontarea modelului social european sau o retragere totală a statului din economie.

Mai degrabă, este necesară o evaluare pragmatică pentru a stabili ce servicii trebuie finanțate strict din bani publici, ce sectoare pot fi eficientizate prin cooptarea capitalului privat și cum trebuie realocate responsabilitățile financiare. „Alegerile fiscale vor deveni din ce în ce mai constrângătoare, iar abordarea bazată pe improvizații de până acum nu mai reprezintă o opțiune viabilă”, concluzionează studiul FMI.