Share

Mașina electrică pentru toți: Planul european privind E-Cars își arată primele rezultate la Renault, Volkswagen sau Stellantis

Europa, tot mai aproape de noua eră E-Cars. Cum se luptă marii producători auto din Europa pentru a lansa mașini electrice accesibile, cu prețuri de 15.000 – 18.000 de euro, menite să atragă noi clienți către electrificare, dar și să oprească asaltul chinez.

Chiar dacă planul european cu privire la așa-numitele E-Cars s-a împotmolit la nivelul definirii clare a caracteristicilor, mai multe companii europene, în special cele care au susținut proiectul, sunt gata să lanseze pe piață mașini care respectă cerințele presupuse – propulsie electrică cu alimentare strict de la baterii, lungime mai mică de 4,2 metri, norme Euro 7 și GSR 2, cât mai multe componente provenite de la furnizori din Europa.

E drept că datele concrete pentru care un vehicul asamblat în Europa poate intra în categoria M1E sunt încă negociate de CE cu producătorii de mașini și componente și cu statele membre, însă tentația așa-numitelor supercredite de CO2 cu care Comisia Europeană a promis să îi premieze pe cei care vor produce și comercializa astfel de mașini i-a făcut pe mulți să dezvolte deja noi modele care, în opinia lor, se potrivesc potențialelor detalii finale ale E-Cars.

Grupul Renault pare cel mai avansat în acest demers, cu mașini precum Renault 5 și Renault Twingo în vârful ofensivei și cu Renault 4 la limita de sus a dimensiunilor admise (4.144 mm). În plus, curând, de la uzina din Novo Mesto a grupului francez va ajunge pe piață și derivatul Dacia al Renault Twingo, model care se va încadra și el în cerințele estimate.

Tot Renault va asambla pentru partenerul său Ford două modele – un hatchback și un crossover, ambele cu dimensiuni mici, derivate din Renault 5 și Renault 4 – care ar trebui să se încadreze și ele în limitele impuse.

Un alt mare grup european care a pornit avalanșa de modele care ar trebui să corespundă cerințelor Comisiei Europene este Volkswagen. Volkswagen ID.Polo, cu lungimea sa de 4.053 mm este exemplu perfect, iar frații săi, Skoda Epiq și Cupra Raval sunt și ei eligibili. Nu peste mult timp, acestora li se va adăuga și ID. Cross (4.153 mm).

Nici ce-i de la Stellantis nu sunt cu mult în urmă. Fiat 500e și Citroen e-C3 au toate datele necesare pentru a intra în categoria dorită de Comisia Europeană, iar zilele trecute grupul a anunțat chiar intenția sa de a lansa în viitorul apropiat un urmaș al celebrului Citroen 2CV sub forma unui E-Car complet electric.

Prin urmare, oferta deja se aliniază la start, însă rămâne de văzut câți vor reuși să țină și producția de componente pentru aceste mașțini sub limita pe care o va stabili Comisia Europeană și, mai ales, câți vor reuși să ofere astfel de mașini la prețuri pe care clienții europeni să le accepte și să și le permită. Deocamdată, pragul de jos al prețurilor din categorie pare a fi 18.000 de euro cu o oferă chiar mai bună așteptată de la viitorul model electric Dacia de clasă A. Ba chiar dacă îi putem crede pe oficialii Stellantis, lansare viitorului „2CV” ar trebui să ducă prețul la doar circa 15.000 de euro. Și asta fără subvenții guvernamentale sau alte oferte ale producătorilor.

Un segment dificil

Lansarea de noi modele complet electrice în segmentele A și B este oarecum surprinzătoare dacă avem în vedere că, în urmă cu cinci-șase ani, producătorii scoteau din ofertă astfel de produse cu motoare termice și negau cu vehemență posibilitatea de a le înlocui cu mașini electrice. Reducerea prețului bateriilor și a costurilor cu alte materii prime, precum și optimizarea proceselor de producție par să justifice acum renașterea mașinilor cu dimensiuni reduse destinate în special deplasărilor urbane sau interurbane pe distanțe scurte.

Aparent, mai ales în segmentul A, succesul depinde de volumul producției și vânzărilor. Tocmai de aceea marii producători europeni încearcă să decline un singur model în cât mai multe variante în cadrul aceluiași grup, sau încheie parteneriate – vezi Renault – Ford.

În acest context, Lucien Mathieu, directorul departamentului auto al puternicei organizații de lobby ecologic Transport & Environment (T&E), cu sediul la Bruxelles, a declarat că se așteaptă ca, pe măsură ce ne apropiem de anul 2030, când producătorii auto vor trebui să respecte obiective mai stricte privind emisiile de CO₂, să apară pe piață mai multe modele în segmentrele A și B cu prețuri apropiate de pragul de 15.000 de euro.

Pe de altă parte, conform AutomotiveNews Europe, Nicola Borgo, manager în domeniul auto la Arthur D. Little, consideră că întrebarea fundamentală nu este când va apărea vehiculul electric de 15.000 de euro, ci de ce segmentul minicarurilor din Europa (sau segmentul A) s-a redus atât de drastic de-a lungul anilor.

Conform lui Borgo, declinul este semnificativ. Producția de mașini de clasă A în Europa a scăzut la aproximativ 320.000 de unități în 2025, de la aproximativ 720.000 de unități în 2021.

Producătorii auto au renunțat la mai multe modele de minicaruri cu motor cu ardere internă în ultimii 10 ani, reducând opțiunile clienților în segmentul de intrare al pieței europene și stârnind îngrijorări legate de accesibilitate. Gama tot mai redusă de modele de clasă A a accelerat scăderea cotei de piață globale a segmentului, de la 9,1% în 2012 la 3,9% în primele trei luni ale anului 2026, potrivit cifrelor furnizate de firma de cercetare de piață Dataforce.

Mulți producători auto europeni au evitat să producă și comercializeze mașini din clasele A și B pentru a-și proteja poziționarea mărcii, deoarece aspectele economice sunt dificile, a declarat Steven van Arsdale, analist-șef în cadrul PwC Autofacts.

„Atât modelele scumpe, precum Mercedes-Benz Clasa S (peste 100.000 de euro), cât și mașinile de oraș din gama de bază (n.n. – A și B) se confruntă cu aceleași reglementări, dar modelele scumpe, de lux, pot absorbi mai ușor costurile asociate dotărilor”, a explicat Steven van Arsdale pentru AutomotiveNews Europe.

În 2025, prețul mediu al unui vehicul electric în UE a scăzut pentru prima dată, cu 4%, adică aproximativ 1.800 de euro, ajungând la 42.700 de euro comparativ cu 2024, a detaliat și Lucien Mathieu de la T&E. Până în 2030 prețurile vehiculelor electrice din Europa vor fi, în medie, mai mici decât cele ale vehiculelor cu motoare cu ardere internă, dacă producătorii auto își vor respecta obiectivele privind emisiile de CO2, a adăugat acesta.

„Prețul este principalul obstacol care îi împiedică pe consumatori să cumpere vehicule electrice. Vedem că diferența (n.n. – față de mașinile cu ardere internă) se micșorează. Vehiculele electrice nu mai sunt doar pentru cei bogați”, a completat Mathieu.

Totuși, chiar și în aceste condiții, Nicola Borgo este de părere că proiectarea unui vehicul electric care să rămână profitabil chiar dacă este comercializat cu 15.000 de euro în Europa va fi o provocare.

El a dat exemplu, modul ingenios în care Renault a reușit să micșoreze timpul de intrare pe piață și, mai ales, costul de producție, al modelului Twingo. Dezvoltat, așa cum ați aflat deja de la LifeNews.ro, prin intermediul centrului de cercetare și dezvoltare al Renault din Shanghai, produsul a preluat din atuurile ciclului de producție chinezesc. Astfel, Renault Twingo a ajuns la un preț de bază de 19.000 – 20.000 de euro grație unor cicluri de dezvoltare mai scurte, unui timp de lansare pe piață mai rapid, unor costuri de inginerie mai mici și unei integrări mai profunde a furnizorilor, consideră Nicola Borgo.

„În multe privințe, Renault Twingo demonstrează că în segmentul entry-level concurența este o provocare organizațională la fel de mare ca și cea de inginerie”, a spus el.

Chinezii devin europeni

Pe măsură ce producătorii europeni reușesc să optimizeze costurile de producție, iar Comisia Europeană încearcă să le ofere un mediu protejat prin reglementări de asaltul chinez, companiile din Marele Stat de la Răsărit sosesc cu arme și bagaje pe continent. Mutarea producției mărcilor chinezești în Europa va lăsa fără obiect încercarea europenilor de a își proteja industria. Asta, desigur, dacă asiaticii vor reuși să îndeplinească toate cerințele impuse de Comisia Europeană inclusiv producătorilor locali.

Și în acest caz exemplu Renault Twingo este elocvent. Cu întregul proces de cercetare – dezvoltare realizat în China și cu un lanț de furnizori relocați și ei în Europa, chinezii au mari șanse de a deveni, în timp, producători europeni în toată regula, așa cum, cu ani în urmă, s-a întâmplat cu cei japonezi sau coreeni.

În cele din urmă, provocarea europenilor depășește proiectarea unui vehicul electric de 15.000 de euro. Ei trebuie să creeze un model de dezvoltare și producție care să poată deservi în mod profitabil o piață de bază care este tot mai mică, mai reglementată și care se confruntă cu o concurență agresivă din partea Chinei. Și asta cât mai repede posibil.

Citește și:

Leave a Comment