Share

Ludovic Orban a prezentat aseară propria versiune a „relaxării” de după 15 mai, dar au rămas multe detalii incerte

Într-o declarație susținută aseară la palatul Victoria, premierul Ludovic Orban a explicat că eliminarea restricţiilor se va face treptat, în funcție de evoluția epidemiologică. Totodată, hotelurile vor fi deschise, dar rămîne de văzut cum vor ajunge românii la ele.

Eliminarea restricţiilor după data de 15 mai se va face în mod gradual, având la bază un singur criteriu, cel al riscului epidemiologic, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban.

„Ne propunem ca după data de 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricţiile, sigur, având la bază un singur criteriu şi anume criteriul riscului epidemiologic. Această reducere a restricţiilor se va face întâi pentru acele restricţii a căror ridicare generează cel mai mic risc epidemiologic. Evaluarea riscului epidemiologic este făcută de specialişti, de Institutul de Sănătate Publică, de Consiliul de suport tehnico-ştiinţific care funcţionează ca suport pentru Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi această evaluare de risc epidemiologic este cea care stă baza deciziilor pe care le luăm în privinţa ridicării restricţiilor”, a declarat Ludovic Orban.

El a precizat că pentru fiecare măsură de relaxare va exista o perioadă de 14-15 zile de aşteptare pentru a se vedea efectele.

„Pentru fiecare ridicare de restricţii vom aştepta o perioadă să vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru că 15 zile, 14 zile e perioada în care se manifestă virusul, perioada în care de la infectare generează simptomele şi putem să verificăm în ce măsură ridicarea anumitor restricţii afectează răspândirea virusului. (…) Orice fel de ridicare de restricţii trebuie să fie însoţită de un set de reguli care vor fi elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi de ceilalţi parteneri care au capacitatea de a determina măsurile necesare pentru reducerea riscului de infecţie, în privinţa tuturor activităţilor pentru care se ridică restricţiile, indiferent că este vorba de activităţi comerciale, că este vorba de centre de beauty – frizerii, coafuri – că este vorba de alte activităţi pentru care se ridică restricţii”, a explicat primul ministru.

Premierul a adăugat că vor fi impuse şi reguli privind transportul public în mijloacele de transport în comun şi în ce, dar şi cu privire la „activitatea care se desfăşoară în birouri, atât în instituţii publice, cât şi în companii private”.

Ludovic Orban a punctat că Guvernul a permis desfăşurarea activităţilor economice unde riscul de răspândire a virusului nu era mare.

„Din capul locului (…) nu s-a închis niciunul dintre şantiere, indiferent că era vorba de investiţii în infrastructura de transport, investiţii în infrastructura energetică sau alte categorii de investiţii, investiţii făcute la nivel local sau la nivel judeţean prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală sau investiţii derulate prin Compania Naţională de Investiţii. De asemenea, am permis toate acele activităţi economice necesare pentru economie şi ale căror restricţii ar fi putut afecta economia foarte grav”, a spus el.

Prim-ministrul a subliniat că măsurile restrictive adoptate până-n prezent au fost necesare.

„Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situaţia, ca premier, să impun restricţii către cetăţenii români. (…) Toate aceste decizii care au dus la restricţii au fost luate numai şi numai pentru a păzi sănătatea românilor. (…) Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, le-am luat că a fost necesar. (…) Sigur că aceste măsuri un caracter temporar, au fost dispuse doar pentru a reduce riscul de răspândire”, a mai spus Luidovic Orban.

Se deschid hotelurile, dar nu este clar cum vor ajunge turiștii la ele

De și a afirmat că hotelurile vor putea primi turiști după 15 mai și că românii vor putea merge inlcusiv să facă „deplasări montane”, premierul nu a explicat încă și cum vor trebui să procedeze românii care își doresc să facă asta.

Ludovic Orban a anunţat și că, după data de 15 mai, vor fi deschise hotelurile, dar nu şi restaurantele, având în vedere că acestea din urmă prezintă un mare risc epidemiologic.

„Vom deschide comerţul. Sigur, cu excepţia mallurilor. Dar comerţul va fi deschis. Şi e important că se deschide comerţul, pentru că oamenii pot să cumpere şi atunci va creşte producţia, va fi un stimulent pentru reluarea producţiei în anumite ramuri. Libertatea de circulaţie în interiorul localităţii cu siguranţă va afecta favorabil companiile care comercializează combustibil, pentru că o să crească consumul. (…) Hotelurile vor fi deschise. Hotelurile nu vor fi sub restricţie după 15 mai. Restricţii vor fi la restaurante, cafenele, baruri. Astea vor rămâne. Din evaluarea de risc epidemiologic, restaurantele – mai ales în spaţii închise – sunt considerate printre cele mai mari riscuri epidemiologice. Şi probabil va mai trece un timp până să se poată da drumul la restaurante, cel puţin în spaţii închise”, a precizat Ludovic Orban.

Pe de altă parte, premierul a admis posibilitatea ca restaurantele sau cafenelele în spaţii deschise să îşi poată relua activitatea pe 1-15 iunie.

„După data de 15 mai, pe baza evaluărilor pe care le avem în momentul de faţă, nu se vor deschide restaurantele, cafenelele şi barurile, nici din spaţii închise, nici din spaţii deschise. În funcţie de evoluţia epidemiei, în funcţie şi de evoluţia condiţiilor meteorologice, nu excludem posibilitatea ca cele în spaţii deschise, în anumite condiţii, să le deschidem la 1 iunie, la 15 iunie. Că sezonul, hai să fim cinstiţi, începe cam în jurul datei de 15 iunie şi, în realitate, după 1 iulie merg oamenii foarte serios. Deci, nu excludem varianta asta. E adevărat, riscul epidemiologic în spaţii deschise pentru restaurante, cafenele este mai mic, dar şi aici trebuie să ţinem cont că există un risc şi să luăm măsurile de protecţie specifice pentru a reduce riscul de răspândire”, a detaliat primul ministru.

Totodată, Orban a arătat că după data de 15 mai, deplasarea în afara localităţii va fi permisă pentru motive întemeiate: deplasări de serviciu, deplasări la rude, deplasări pentru activităţile agricole.

„Dacă dăm drumul la alpinism, la deplasări montane, înseamnă că se pot duce la munte. Adică va exista o anumită relaxare şi în ceea ce priveşte deplasarea în afara localităţilor, care va creşte cererea şi pe unităţile de cazare. Ştiu că ele sunt legate şi de restaurante, dar încă nu putem da drumul la restaurante acum. (…) Suntem atenţi şi la economie, dar sănătatea e de bază, iar dacă e să o luăm, contribuţia la Produsul Intern Brut la HORECA este limitată, o putem duce încă o lună jumate, două”, a afirmat el.

300.000 – 350.000 de șomeri

Prim-ministrul a menționat și că, din data de 23 februarie, s-au întors în ţară 1.279.000 de cetăţeni români, precizând, pe de altă parte, că potrivit estimării Guvernului numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de muncă este cam de „300.000 -350.000”.

„Din 23 februarie, de când, practic, am monitorizat toate intrările în România, s-au întors 1.279.000 de cetăţeni români, iar cei mai mulţi dintre ei au venit din ţări europene, Italia, Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie, unde a existat cea mai mare răspândire a virusului. De ce v-am spus lucrul acesta? România a fost expusă unui pericol major datorită numărului extrem de mare de români care au intrat în ţară. (…) Noi am carantinat şi am decis izolarea la domiciliu a sute de mii de români, iar aceste decizii, de fapt, au întârziat în primă fază şi, ulterior, au redus intrarea în faza de răspândire în comunitate. Foarte puţine ţări au avut curajul să facă aşa ceva”, a declarat Orban

El a menţionat că estimarea Guvernului cu privire la numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de muncă este cam la „300.000 – 350.000 de cetăţeni români”.

„De altfel, şi pe o evaluare a Comisiei Europene, există un risc de creştere a şomajului până la 6%. Tocmai din acest motiv generăm aceste măsuri economice, întrucât cea mai bună formă de protecţie a unui român este să aibă un loc de muncă”, a adăugat Orban.

Premierul a menţionat că pentru cei care nu vor reuşi să se angajeze există Legea venitului minim garantat şi până îşi găsesc un loc de muncă pot să beneficieze de anumite forme de susţinere.

„Încercăm să gândim produse şi pentru mediul urban şi pentru mediul rural, pentru a oferi posibilitatea de integrare. De exemplu, o să punem la punct o măsură activă inclusiv pentru zilieri. O să pregătim un program pentru fermieri şi chiar avem resurse pentru tinerii fermieri, pentru a demara un program de susţinere a tinerilor fermieri, cu ajutoare, mi se pare, până la 40.000 de euro pentru construcţia unei ferme. Sunt mulţi care s-au întors, în loc să se mai ducă să culeagă sparanghel sau de astea, o să încercăm să dezvoltăm programe în care să le permită să îşi deschidă o fermă în România. De asemenea, încercăm să susţinem fermele, avem un program de susţinere a fermelor, mai ales a fermelor care au fost afectate în perioada respectivă. De asemenea, fermele care au fost afectate de secetă, vom acorda despăgubiri – cred că nu s-au mai acordat despăgubiri de 11 ani”, a mai încheiat Ludovic Orban.

Leave a Comment