Share

CEDO: România a încălcat drepturile fostului procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunțat astăzi că Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.

Instituţia cu sediul la Strasbourg a decis în unanimitate că s-au încălcat dreptul la un proces echitabil (Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi dreptul la libera exprimare (Articolul 10 din Convenţie).

Cazul vizează decizia prin care Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA înainte de finalul celui de-al doilea mandat al său în urma unor critici pe care ea le-a formulat în legătură cu reformele legislative în materie de corupţie, precizează instanţa, adăugând că reclamanta a susţinut că nu a putut să conteste decizia la un tribunal.

Conform deciziei CEDO, Kovesi nu a avut niciun mijloc de a ataca în justiţie revocarea sa, deoarece o astfel de procedură nu ar fi permis examinarea decât a formei decretului prezidenţial de revocare, şi nu a revendicărilor sale de fond, conform cărora ea a fost revocată pentru că a a criticat reforma legislativă în materie de corupţie.

Curtea a stabilit totodată că dreptul la libertatea de expresie al reclamantei a fost încălcat pe motiv că ea a fost revocată din cauza criticilor pe care le-a făcut în exercitarea funcţiilor sale pe un subiect de interes public.

Una dintre sarcinile sale în calitate de procuror-şef anticorupţie era de a-şi exprima opinia asupra reformelor legislative susceptibile să aibă consecinţe asupra magistraturii şi asupra independenţei acesteia, precum şi asupra luptei împotriva corupţiei.

Conform CEDO, revocarea prematură a reclamantei a fost contrară chiar scopului menţinerii independenţei judiciare şi ar fi trebuit să aibă un efect de descurajare asupra sa şi asupra altor procurori şi judecători în ceea ce priveşte participarea lor la dezbaterile publice în legătură cu reformele legislative privind magistratura şi independenţa judiciară.

Kovesi, personalitatea publică a anului conform Emerging Europe

În urmă cu doar câteva zile, publicaţia londoneză Emerging Europe a desemnat-o pe Laura Codruţa Kovesi drept personalitatea publică a anului.

Actual șef al Biroului procurorului public european (EPPO), Kovesi a ajuns iniţial în atenţia publică în România, ţara ei natală, în calitate de şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), al cărei director a devenit în 2013. În timpul celor cinci ani în care s-a aflat în această funcţie, ea a supervizat trimiterea în judecată a mii de politicieni corupţi: primari, parlamentari şi chiar foşti premieri au fost găsiţi vinovaţi de corupţie şi condamnaţi la închisoare, scrie Emerging Europe.

„Această distincţie este o recunoaştere a muncii remarcabile a doamnei Kovesi în fruntea DNA, unde a devenit un model pentru agenţiile de combatere a corupţiei din întreaga regiune a Europei emergente şi un simbol al luptei împotriva corupţiei şi al consolidării statului de drept. Desemnarea ei ulterioară în funcţia nou creată ca primul procuror public al Europei nu face decât să confirme rolul important pe care ea l-a jucat şi va continua să-l joace în lupta împotriva corupţiei”, spune Andrew Wrobel, partener fondator al Emerging Europe.

În calitate de procuror public european, Laura Codruţa Kovesi are ocazia să schimbe atitudinile la nivel european. EPPO, cu sediul în Luxemburg, care ar urma să devină funcţional la sfârşitul anului curent, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, punerea sub acuzare şi condamnarea infracţiunilor împotriva bugetului UE, precum fraude, corupţie şi fraude transfrontaliere cu TVA mai mari de 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor poate fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, terorismul.

Premiile Emerging Europe sunt în 2020 la a treia ediţie şi fac parte dintr-un program de prezentare a ceea ce este mai bun în regiunea Europei emergente: personalităţi, organizaţii publice şi private, precum şi proiecte şi iniţiative. Printre precedenţii laureaţi se numără Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internaţional, şi profesorul Gunter Verheugen, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Ceremonia acordării distincţiilor din acest an era programată să aibă loc în 25 iunie, la Parlamentul European, la Bruxelles.

Leave a Comment