Războiul din Ucraina duce la o potențială criză umanitară. Refugiați la granița cu România

Conform Agerpres, panicate de începerea conflictului militar mii de persoane stau la cozi interminabile la frontiera dintre Ucraina şi România, în zona localităţii Tereblecea, pentru a părăsi, pe jos, teritoriul ucrainean, având ca destinaţie finală diferite oraşe din România sau alte ţări europene.

De asemenea, sute de maşini cu numere de Ucraina aşteptau la rând în Punctul de Trecere a Frontierei Tereblecea – Siret, pentru a putea ajunge în România.

Autorităţile ucrainene au permis ieşirea din ţară doar a femeilor, copiilor, iar în cazul bărbaţilor este permisă părăsirea ţării doar pentru cei care au rezidenţă pe teritoriul altui stat. În acest context, la porţile metalice ale punctului de frontieră aşteptau numeroase femei cu copii în braţe sau cu copii în cărucioare.

Mulţi dintre refugiaţi au reuşit să ia cu ei cel mult o valiză în care au pus obiectele de strictă necesitate.

„Lumea e speriată toată, fiecare fuge care încotro, care la rude, care mai au case pe la munte. Se ascunde lumea, pentru că e o situaţie dificilă”, a declarat, pentru Agerpres, o ucraineancă ce a părăsit astăzi ţara.

Un tânăr care are rezidenţa în Lituania a fost nevoit să iasă din ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Tereblecea – Siret, pentru că nu poate ajunge în ţara de destinaţie prin nordul Ucrainei, care este atacat de ruşi.

„Mergem în Lituania, pentru că avem rezidenţa în Lituania şi mergem acolo pentru că avem şi loc de muncă”, a spus acesta.

Conform Agerpres, durata de aşteptare pentru a intra în România este foarte mare, însă, cu toate acestea, nicio persoană aflată la rând nu este dispusă să renunţe.

Coada de maşini la graniţă se întinde pe o lungime de trei – patru kilometri.

Rusia: Operaţiunea militară va dura cât timp este nevoie

Kremlinul a anunțat că operaţiunea militară împotriva Ucrainei va dura cât timp este nevoie, în funcţie de „rezultatele” sale şi de „pertinenţa” sa, considerând că cetăţenii ruşi susţin această ofensivă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a mai spus jurnaliştilor că Moscova are ca obiectiv să impună un „statut neutru” Ucrainei, demilitarizarea acesteia şi eliminarea „naziştilor” care în opinia sa se află în această ţară. Totuşi, el nu a răspuns la întrebarea dacă Moscova îl consideră pe preşedintele, evreu ucrainean, Volodimir Zelenski, un „nazist”.

Peskov a mai afirmat că nimeni nu vorbeşte de ocuparea Ucrainei şi că este „inacceptabil” să se folosească acest cuvânt în legătură cu operaţiunea militară a Rusiei.

El a declarat de asemenea că este imposibil ca Rusia să fie închisă în spatele unei cortine de fier, în pofida ameninţărilor occidentale. „Desigur că am putea avea probleme cu un anumit număr de ţări. Dar cu acele state aveam deja probleme şi înainte”, a remarcat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.

El a adăugat că Kremlinul „a prevăzut” că pieţele ruse vor suferi de pe urma unei „reacţii emoţionale” după ofensiva asupra Ucrainei, dând asigurări că este o perioadă „trecătoare”.

„Pentru ca această perioadă emoţională să fie cât mai scurtă posibil, au fost luate toate măsurile necesare”, a declarat Peskov.

Decizia de a ataca Ucraina a fost „dictată de preocuparea pentru viitorul” Rusiei, care cere de mai multe săptămâni occidentalilor să promită că Ucraina nu va intra niciodată în NATO, a continuat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

El a vorbit de asemenea despre „neutralizarea potenţialului militar al Ucrainei, care a a fost recent dezvoltat puternic, inclusiv în urma activităţilor ţărilor străine”.

Peskov a asigurat că Moscova este pregătită să discute cu liderii ucraineni asupra cererilor ei, dacă aceştia sunt la rândul lor „pregătiţi să discute despre ele”.

Citește și:

• Ucraina anunță morți și răniți în confruntările cu Rusia
• Cum justifică Rusia agresiunea militară din Ucraina