Share

Proiect de modificare a Codului Fiscal: crește impozitul pe dividende, se majorează accize

Ministerul Finanţelor a publicat aseară proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8% şi majorarea accizelor pentru ţigarete.

În ceea ce priveşte impozitarea microîntreprinderilor, proiectul propune reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la un milion de euro la 500.000 euro, dar şi instituirea condiţiei ca microîntreprinderea să aibă cel puţin un salariat. În prezent, cotele de impunere sunt diferenţiate la microîntreprinderi în funcţie de numărul de salariaţi, fiind aplicabilă o cotă de 1% în cazul în care microîntreprinderea are cel puţin un salariat şi o cotă de 3% dacă microîntreprinderea nu are salariaţi. În condiţiile în care, conform noului proiect, microîntreprinderile vor fi obligate să aibă cel puţin un salariat, se elimină cota de impozitare de 3%.

Proiectul elimină posibilitatea de opţiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situaţia în care erau îndeplinite condiţiile legate de valoarea capitalului social şi a numărului de salariaţi.

La capitolul TVA, majorarea cotei pentru băuturile care conţin adaos de zahăr are în vedere, potrivit documentului citat, descurajarea consumului de astfel de produse, cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor.

De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, cota de TVA creşte de la 5% la 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de catering şi pentru activităţile de cazare hotelieră.

„În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant şi de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidenţa cotei reduse de TVA de 9%. Adoptarea unei astfel de măsuri vizează tocmai facilitarea aplicării uniforme/corelate a cotei de TVA, şi anume aplicarea aceleiaşi cote indiferent de natura operaţiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri. Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mâncare tratează operaţiunea distinct, aplicând două cote de TVA diferite (9% şi 5%), în funcţie de modalitatea de servire a mâncării, în locaţia restaurantului (prestare de servicii) sau în afara acesteia (livrare de bunuri). În mod similar, este şi cazul unităţilor de cazare de tipul demipensiune/pensiune completă/all inclusive care, pe lângă funcţia de cazare, asigură şi micul dejun/prânzul/cina etc.”, explică Ministerul Finanţelor.

Proiectul de Ordonanţă propune majorarea accizelor pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi adoptarea unui nou calendar de creştere graduală a nivelului accizei totale pentru ţigarete.

„Ţinând cont că, începând cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care să reglementeze cuantumul şi perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfăşoară activităţi cu produse accizabile nu vor putea determina acciza datorată şi implicit, nu vor putea plăti la bugetul de stat sumele reprezentând accizele, este necesar a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2026”, se mai arată în nota de fundamentare.

Proiectul de act normativ propune, de asemenea, revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal. În aceste sectoare, se propune scăderea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale, respectiv de la
30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv.

Ministerul Finanţelor propune, de asemenea, introducerea salariului minim brut pe ţară garantat în plată ca bază lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial al căror nivel este sub acest prag.

Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat.

În prezent, baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii stabilite de angajatori sau persoanele asimilate acestora o reprezintă suma câştigurilor brute din salarii sau asimilate salariilor realizate de persoanele fizice, asupra cărora se datorează contribuţiile. Ca urmare, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii, este câştigul brut realizat din salarii şi
venituri asimilate salariilor, chiar dacă acesta este sub nivelul salariului minim.

“Măsura nu se aplică în cazul în care angajaţii realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.
Măsura vizează situaţiile în care se află anumiţi salariaţi pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic şi social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenţii, persoanele cu dizabilităţi, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuţi în vedere şi pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sistemul public de pensii ţinând cont de grupul vulnerabil din care aceştia fac parte”, se menţionează în document.

De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parţial în situaţii în care activitatea desfăşurată ar presupune un program normal de muncă.

În proiectul de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal se mai propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel: baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară; nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Proiectul de modificare a Codului fiscal propune și revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Astfel, se propune o deducere personală de bază, care se va acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei şi deduceri suplimentare pentru tineri şi copiii până la 18 ani.

Totodată, va fi acordată o deducere personală suplimentară de 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. De asemenea, se va acorda sub formă de deducere suplimentară suma de 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

În prezent, persoanele fizice care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, şi variază între 510 lei pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere şi 1.310 lei pentru cei care au patru sau mai multe persoane în întreţinere. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală.

“Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective”, se menţionează în proiect.

În prezent, contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net anual în sistem real.

În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege, pentru următoarele: prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice; contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare; cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiţii prevăzute de lege.

De asemenea, plafonul lunar de venit neimpozabil de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se mai aplică pentru contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate precum şi pentru contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană.

Ministerul Finanţelor (MF) propune și abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor.

“Se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, având în vedere atât abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023, cât şi faptul că din analiza efectelor aplicării măsurii, a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili”, se precizează în document.

De asemenea, în proiect se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal.

Prevederea va intra în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

Potrivit sursei citate, în modificările aduse Codului fiscal se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent.

Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilităţile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activităţile menţionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariaţii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activităţi de construcţii să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real şi nu având la bază date istorice.

„Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale”, potrivit MF.

Ministerul Finanţelor propune abrogarea impozitului specific unor activităţi, începând din luna august a acestui an, persoanele care au datorat acest impozit urmând să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

“Se propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare. Persoanele care au datorat impozit specific unor activităţi vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condiţiilor de aplicare a acestui sistem de impunere şi/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activităţi decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Potrivit proiectului de Ordonanţă de modificare a Codului fiscal, în cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

În prezent, cotele de impunere sunt cuprinse între 1% şi 25% şi nu sunt impozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ şi prestări servicii vor fi obligate să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite dacă au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei.

„Se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări servicii, au obligaţia de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite. Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizaţi de prevederile sus-menţionate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituţiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023”, se precizează în nota de fundamentare.

Potrivit sursei citate, reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 la 10.000 de euro va contribui la creşterea bancarizării operaţiunilor băneşti, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de menţinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata şi al prestărilor de servicii.

Leave a Comment