Frontierele UE ar putea fi înconjurate de garduri. Opt state cer măsuri suplimentare de protecție

Premierul ungar Viktor Orban a îndemnat marţi Uniunea Europeană să finanţeze ridicarea de garduri la graniţe, relansând o idee considerată mult timp inadmisibilă, înaintea unui summit al liderilor UE consacrat reducerii imigraţiei ilegale.

Conform Reuters, summitul celor 27 de lideri ai statelor din UE a fost convocat după ce Austria şi Ţările de Jos s-au plasat în fruntea unui cor de plângeri privind intensificarea sosirilor de migranţi, notează Reuters. Agenţia UE pentru graniţe Frontex a raportat că anul trecut s-au înregistrat 330.000 de treceri ilegale, cel mai mare număr după 2016.

Statele UE sunt profund divizate în legătură cu asumarea sarcinii de a acorda asistenţă refugiaţilor pe teritoriu lor şi s-au concentrat ani la rând pe întărirea graniţelor naţionale externe pentru a împiedica sosirile pe rute neoficiale – şi adesea letale. Unele ţări ca Polonia, Ungaria şi Slovenia au ridicat garduri la graniţe pentru a-i ţine la distanţă pe refugiaţi şi migranţi, deşi Comisia Europeană, care se ocupă de bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, susţinând că acestea ar fi contrare valorilor democratice şi drepturilor omului.

Într-o videoconferinţă înaintea summitului de joi şi vineri, alături de omologii săi din Polonia, Belgia, Finlanda, Malta şi Bulgaria, Viktor Orban a cerut UE să finanţeze asemenea proiecte, afirmând că “gardurile apără întreaga Europă”, potrivit şefului biroului său de presă, citat de MTI.

Înaintea summitului privind migrația, opt state membre ale Uniunii Europene (Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia) au cerut suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor şi noi acorduri în materie cu ţări terţe.

Scrisoarea, adresată şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului UE, Charles Michel, a fost iniţiată de prim-ministrul danez Mette Frederiksen, şi semnată de omologii săi austriac Karl Nehammer, grec Kyriakos Mitsotakis, leton Krisjanis Karins, slovac Eduard Heger, maltez Robert Abela, eston Kaja Kallas şi de preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.

„În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect şi foloseşte în primul rând traficanţilor cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaţilor şi copiilor”, se spune în documentul citat de agenția austriacă APA.

„Unele state membre au la fel de multe sosiri şi cereri (de azil) ca şi în timpul crizei migraţiei în 2015 şi 2016”, afirmă semnatarii.

„Autorităţile naţionale şi locale au dificultăţi în a face faţă afluxului. Situaţia este profund îngrijorătoare şi necesită atenţie politică şi măsuri concrete urgente”, subliniază ei.

În acest context, Comisiei Europene i se cere să prezinte o abordare cuprinzătoare pentru toate rutele de migraţie importante. Aceasta ar trebui să cuprindă o „întărire suplimentară a protecţiei frontierelor externe” (…) „inclusiv construirea de infrastructură şi supravegherea spaţiului aerian la frontierele maritime”.

Agenţia Frontex de protecţie a frontierelor externe ale UE trebuie ‘să îşi preia pe deplin rolul central’, inclusiv în ce priveşte repatrierea şi prin măsuri în ţări terţe pentru a împiedica trecerile ilegale ale frontierelor.

Sunt cerute de asemenea standarde de protecţie a frontierelor externe ale UE, precum şi susţinere financiară suplimentară în actualul cadru financiar al UE pentru măsuri operaţionale şi tehnice în vederea unui control efectiv al frontierelor.

Rata extrem de redusă de returnări constituie un factor de atracţie, se mai spune în scrisoare, care afirmă că, pentru asigurarea returnărilor în ţările de origine şi de tranzit, UE trebuie să folosească cu hotărâre toate instrumentele, în special politicile de vize, comerţ şi dezvoltare.

De asemenea, „returnările din UE accelerate şi sporite ar trebui să fie însoţite de procesarea rapidă şi respingerea cererilor de azil nefundamentate din partea cetăţenilor unor state de origine sigure”.

„Acorduri ulterioare cu ţări terţe ar trebui să urmeze modelul acordului UE-Turcia din 2016”, scrisoarea menţionând aşa-numitul mecanism 1:1, prin care pentru fiecare persoană deportată în Turcia ar trebui preluat în UE un refugiat sirian din Turcia.

Semnatarii consideră de asemenea că este necesară alinierea urgentă a politicii de vize a statelor candidate la UE, precum Serbia, la cele ale UE.

În luna ianuarie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a respins solicitarea cancelarului austriac Karl Nehammer de finanţare a construirii unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.

„În bugetul Uniunii Europene nu sunt prevăzute fonduri pentru aşa ceva. Prin urmare, dacă dăm bani pentru ziduri şi garduri, nu mai rămân bani disponibili pentru alte lucruri”, a spus Ylva Johansson.

Multe ţări ar avea nevoie de ajutor la graniţele externe, a subliniat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, cu referire la recenta sa inspecţie la frontiera bulgaro-turcă.

„Cred că multe ţări ar avea interesul ca această protecţie a frontierelor externe să fie făcută mai robustă”, a afirmat el. Pentru aceasta ar fi nevoie de susţinere din partea Comisiei Europene „în diferite aspecte” precum echipament tehnic, dar şi „în ce priveşte gardurile”, a adăugat ministrul austriac.

Citește și:

• România și problema Schengen prin ochii unui austriac