Deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni. Importul de muncitori e ca un piramidon care nu rezolvă boala fundamentală
Conform președintelui Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, deficitul de orţă de muncă din România depăşeşte un milion de oameni, ceea ce înseamnă echivalentul unei crize economice. În același timp, Dragoș Anastasiu, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), este de părere că importul de muncitori „este un piramidon, de care avem nevoie ca să nu ne doară capul mâine dimineaţă, dar nu ne rezolvă boala fundamentală”.
Deficitul de forţă de muncă din România depăşeşte un milion de oameni, ceea ce înseamnă echivalentul unei crize economice, întrucât ţara noastră nu se poate dezvolta la adevăratul ei potenţial, a declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu.
„Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni. Dacă e să vorbim de o criză economică, să ştiţi că în acest moment criza forţei de muncă este echivalentul unei crize economice. Pentru că o criză economică nu înseamnă neapărat deficit, nu înseamnă neapărat scădere. O criză economică poate însemna şi neatingerea potenţialului economic. România poate să crească din punct de vedere economic mult mai mult decât o face în acest moment”, a explicat Jianu.
Președintele CNIPMMR a dat exemplul unui antreprenor din turism care nu mai deschide al doilea restaurant pentru că nu are oameni, la fel şi unul din construcţii, care nu mai deschide un nou şantier. „Eu cred că în continuare nu trebuie să abandonăm această problemă, această dramă a României, în care patru milioane de români locuiesc afară. Nu toţi o duc bine, nu toţi sunt fericiţi. Majoritatea nu o duce bine şi trebuie să încercăm, mai ales noi, antreprenorii, să le oferim acea perspectivă de a se întoarce acasă. Am văzut dorinţa lor de a se întoarce şi a avea o perspectivă la ei acasă”, a completat Florin Jianu.
În opinia sa, o soluţie este folosirea fondurilor europene pentru acest lucru. „Diferenţa de salariu, diferenţa de subvenţie, diferenţa de relocare şi aşa mai departe sunt costuri eligibile pentru fonduri europene şi trebuie utilizate în acest sens. În plus, de ce ne uităm la Nepal şi la ţările asiatice şi nu ne uităm la Moldova, la Ucraina, la Serbia, unde sunt vorbitori de limbă română şi oameni apropiaţi ca şi cultură? O altă măsură ar fi flexibilizarea Codului muncii. Nu este posibil ca, în România, să plăteşti la contractul part-time taxe la nivelul full-time”, a susţinut oficialul.
Importul de muncitori este o soluţie pe termen scurt. Nu rezolvă problema
Importul de muncitori din ţări precum Nepal sau Vietnam reprezintă doar o soluţie pe termen scurt şi nu rezolvă problema fundamentală a deficitului de forţă de muncă cu care se confruntă România şi pentru care este nevoie de o strategie naţională, este de părere vicepreşedintele ANAT, Dragoş Anastasiu.
„Deficitul de forţă de muncă din turism este la 150.000 de oameni în acest moment, adică este destul de grav şi am văzut pe litoral că sunt tot felul de anunţuri că fie nu deschid deloc, fie deschid târziu, pentru că au o problemă legată de forţa de muncă. Cifre exacte ar trebui să dea AJOFM”, a spus el.
Însă, deficitul de muncă se manifestă la nivelul întregii economiei, iar această problemă poate fi rezolvată doar printr-o strategie naţională. „Astăzi avem o întâlnire cu ministrul Muncii pentru a discuta despre strategia naţională referitoare la forţa de muncă. A completa doar cu oameni din Nepal, Vietnam sau din alte ţări nu este suficient. Este un piramidon, de care avem nevoie ca să nu ne doară capul mâine dimineaţă, dar nu ne rezolvă boala fundamentală. Deci, trebuie să fim mai vizionari şi să găsim formele prin care să rezolvăm această temă pe termen mediu şi lung”, a detaliat Dragoș Anastasiu.
El a enumerat câteva posibile soluţii care să fie incluse în această strategie, printre care repatrierea celor plecaţi la muncă în afara ţării, diminuarea exodului din România, introducerea învăţământului dual la facultate, iar studenţii să facă practică jumătate din timp. De asemenea, mamele să poată lucra part-time în timpul concediului de creştere a copilului. „Sunt tot felul de măsuri pe care le putem lua. Forţa de muncă non-UE este o soluţie pe termen scurt”, a subliniat omul de afaceri.
Cei care se întorc în ţară vor să devină antreprenori
La rândul său, Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill, a arătat că în acest moment serviciile în industria în care activează sunt mult mai slabe calitativ din cauza deficitului de forţă de muncă. „Sunt două măsuri imediate. În primul rând, importul de forţă de muncă. Eu cred că sunt foarte puţini români care acum lucrează la Madrid şi care vor veni la Constanţa. Cei care se întorc în ţară vor să devină antreprenori şi nu vin să muncească în ţară ca ospătari şi cameriste, deşi ospătarii din România, trăgând linie, câştigă la fel ca ospătarii de la Madrid sau de la Londra. Cu tot cu tips, veniturile lor sunt la acelaşi nivel. În schimb, chiria de la Londra costă 600 de lire, la noi 400 de lei, iar la sfârşitul lunii ei rămân cu acelaşi venit”, a precizat el.
O altă soluţie indicată ar putea fi eliminarea taxelor de la serviciile de transport, masă şi cazare pentru cei relocaţi. „Dacă îţi vine un muncitor de la Vaslui la Constanţa, la Mamaia, şi tu îi dai masă, transport şi cazare, ele se impozitează cu 73%, ceea ce este foarte dificil. Adică la o chirie de 300-400 de euro la un apartament, practic o dublezi prin taxe şi impozite”, a adăugat Mischie.
El a subliniat că multă lume nu-şi mai deschide afaceri pentru că nu există forţă de muncă. „A devenit principala barieră în deschiderea unei afaceri”, a subliniat CEO-ul City Grill.