Share
Ministrul Economiei continuă să creadă că liberalizarea pieței gazelor va reduce prețul. Mulți români nu știu nimic despre asta

Ministrul Economiei continuă să creadă că liberalizarea pieței gazelor va reduce prețul. Mulți români nu știu nimic despre asta

Virgil Popescu, ministrul Economiei, anunță că fost adoptate măsuri care să permită liberalizarea pieţei gazelor naturale de la 1 iulie. Oficialul se aşteaptă la o scădere a preţurilor cu 10% – 15%.

„Am luat astăzi aceste măsuri pentru a definitiva liberalizarea pieţei gazelor naturale. Sunt convins că această liberalizare va duce la o scădere cu un procent între 10-15% şi mă aştept ca în perioada imediat următoare, în cursul lunii iulie, cel mai târziu la începutul lunii august, acest lucru să se vadă şi în facturile cetăţenilor”, a declarat ieri Virgil Popescu.

Ministrul a menţionat că de la 1 iulie va exista o piaţă liberă de gaze naturale şi că prin modificările aduse la Legea energiei electrice şi a gazelor naturale au fost ridicate „ultimele bariere” în calea liberalizării.

„Începând cu data de 1 iunie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus la punct un program de vânzare pe piaţa centralizată a gazelor de către cei doi mari producători. Acest program se numeşte generic «gas program release». Prin acesta, o cantitate pe care noi am stabilit-o astăzi în lege, de 40% din producţia totală a celor doi producători – din care se scade consumul tehnologic şi consumul propriu -, va fi ofertată la un preţ aliniat la preţul european, la preţul de referinţă al bursei de la Viena. De acolo se pleacă licitaţia. Au fost deja tranzacţionări făcute la un preţ de 30 de lei, de 40 de lei, de 50 de lei, în plină iarnă, un preţ care este cu cel puţin 30% mai mic decât preţul reglementat de acum”, a explicat ministrul.

El a explicat că una dintre modificările aduse permite furnizorilor de gaze naturale să vândă oriunde în ţară dacă au un punct virtual de informare a cetăţenilor.

„Un furnizor de gaze naturale nu putea vinde gaze naturale decât acolo unde avea, pe o rază de 50 de kilometri, un punct fizic, adică un «shop», să îi zicem, un magazin de vânzare a gazelor naturale. În condiţiile în care am văzut în plină pandemie că este vorba de foarte multă digitalizare, de comunicaţii, de online, să împiedicăm un furnizor de gaze naturale care are, să zicem, un preţ foarte bun din sudul ţării să vândă în nordul ţării şi să poată să vândă doar dacă acolo are un punct fizic de lucru era o barieră administrativă de nepermis. Astăzi am ridicat acest lucru, permiţând furnizorilor care pot să vândă oriunde în ţară doar dacă au un punct virtual de informare a clienţilor. Obligatoriu, în acest punct de informare trebuie să primească reclamaţii, sesizări, să le rezolve şi de asemenea trebuie să facă informare cu privire la preţul mediu de achiziţie al gazelor naturale pentru fiecare categorie de client, atât pentru clientul casnic, cât şi pentru cel industrial”, a precizat Virgil Popescu.

El a prezentat şi alte măsuri menite să transparentizeze procesul de achiziţie şi de vânzare a gazelor naturale.

„A doua barieră pe care am ridicat-o: am înlocuit acel program de vânzare obligatorie a 50% din producţie pe o bursă centralizată cu acest program de «gas program release». Este tot o vânzare, dar este o vânzare competitivă, la un preţ de referinţă european. (…) De asemenea, furnizorii trebuie să cumpere pentru clienţii casnici, cu minimizarea costurilor, transparent, din această piaţă liberă, din acest «gas program release», cantitatea de gaze pe care trebuie să o oferteze clienţilor casnici. De asemenea, ultima barieră în calea liberalizării gazelor naturale este că începând cu anul 2021 piaţa reglementată de înmagazinare a gazelor nu va mai exista. Va fi de asemenea o piaţă liberă”, a declarat minsitrul Economiei.

Potrivit ministrului, au fost aduse modificări şi Legii offshore, în acelaşi scop. „O ultimă modificare este făcută pentru a pune în acord Legea offshore, legea de extracţie a gazelor din Marea Neagră, acolo unde exista obligativitatea vânzării a 50% din producţie pe pieţele centralizate, cu Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, cei care extrag gazele din Marea Neagră având aceeaşi obligativitate, să comercializeze tot 40% din gaze pe piaţa centralizată, dar prin acest «gas program release»”, a afirmat Popescu

Mulți români nu știu nimic despre liberalizarea pieței gazelor

Cel mai recent sondaj INSCOP Research arată că mai bine de jumătate dintre români nu au auzit de procesul de liberalizare a pieţei gazelor.

Sondajul face parte din cea de-a doua ediţie a „Barometrului Securităţii Energetice” din România, eveniment organizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), prin Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS).

În momentul efectuării sondajului (sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie), mai puţin de jumătate dintre români (48,8%) declarau că au auzit de faptul că piaţa de gaze naturale va fi liberalizată începând cu 1 iulie 2020, în timp ce 50,2% nu au auzit, iar 1% nu au răspuns.

Respondenţii cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educaţie mai ridicată, locuitorii din Bucureşti şi urbanul mare, din regiunile Nord-Vest şi Bucureşti Ilfov declarau că au auzit de liberalizarea pieţei de gaze naturale într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii.

Doar 21,5% dintre români consideră că au informaţii suficiente cu privire la ce înseamnă şi care sunt efectele liberalizării pieţei de gaze, în timp ce 77,6% apreciază că nu au informaţii suficiente. 0,9% nu ştiu sau nu răspund.

Cei care se consideră mai informaţi cu privire la liberalizarea pieţei de gaze naturale sunt cu precădere bărbaţi, persoane cu vârsta peste 45 de ani, cu educaţie medie sau superioară, cu venit peste 3.000 de lei, locuitori din Bucureşti şi mediul urban.

Totodată, 38% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale dacă vor primi o ofertă mai bună din partea altui furnizor, în timp ce 27,9% resping această posibilitate. 30,8% declară că nu sunt conectaţi la reţea. Nu ştiu sau nu răspund 3,3%.

În acelaşi timp, 39,7% dintre respondenţi declară că au auzit de faptul că piaţa de energie electrică va fi liberalizată începând cu 1 ianuarie 2021, iar 59,5% că nu au auzit. Procentul non-răspunsurilor este de 0,8%.

Cu o majoritate covârşitoare, 91,8% dintre români sunt de acord ca statul să susţină financiar extinderea reţelei de gaze naturale, astfel încât mai multe locuinţe să aibă acces la această resursă naturală. 6% se opun, iar 2,2% nu ştiu sau nu răspund.

La capitolul consumatori vulnerabili, autorii sondajului au măsurat vulnerabilitatea consumatorilor în funcţie de două criterii: dificultatea în achitarea facturilor la energie şi lipsa de informaţii şi cunoştinţe cu privire la modul în care funcţionează piaţa de energie. Astfel, 21,5% dintre români apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie, deoarece au dificultăţi în achitarea facturilor la energie electrică, termică sau gaze. 78,4% răspund negativ, iar 0,1% nu ştiu sau nu răspund.

Cei care apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece au dificultăţi în achitarea facturilor la energie sunt cu precădere persoane cu educaţie scăzută, cu un venit redus, inactivi, potenţial activi, locuitori din urbanul mic sau mediul rural.

De asemenea, 61,1% dintre participanţii la sondaj apreciază că ei înşişi sunt consumatori vulnerabili de energie deoarece nu au informaţii şi cunoştinţe suficiente despre modul în care funcţionează piaţa de energie, în timp ce 37,6% răspund negativ.

62,3% dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (în uşoară creştere faţă de 58% în septembrie 2019). 34% (un procentaj similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câştigă. 3,7% este procentajul non-răspunsurilor.

În contextul consecinţelor economice ale epidemiei de coronavirus, 73,6% dintre respondenţi sunt de părere că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român,19,8% consideră că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român, iar 6,6% nu ştiu sau nu răspund.

În altă ordine de idei, peste trei sferturi dintre români (78,9%) sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din ţărmul românesc al Mării Negre (în uşoară creştere faţă de 75,6% în septembrie 2019), 16,7% îşi exprimă dezacordul şi 4,4% nu ştiu sau nu răspund.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei româneşti afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 88,4% dintre respondenţi ca fiind foarte importantă (57,3%) şi importantă (31,1%). Doar 6,5% dintre cei chestionaţi consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 2,4% deloc importantă. Nu ştiu sau nu răspund 2,6%.

La întrebarea „Statul român deţine zăcămintele de gaz de mare adâncime în largul Mării Negre, dar nu are resurse financiare suficiente şi nici tehnologia pentru a exploata singur aceste resurse. În lumina acestor informaţii, vă rog să indicaţi cu care dintre următoarele afirmaţii sunteţi mai degrabă de acord ?”, aproape jumătate dintre cei chestionaţi (48,7%) au ales aserţiunea „Pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră, statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană”.

Pe de altă parte, aproape o treime dintre respondenţi (32,6%) au ales aserţiunea „Statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră”.

Întrebaţi cine cred că va avea de câştigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 35,5% dintre respondenţi menţionează Rusia (în scădere faţă de 50,1% în septembrie 2019), 19% România (nivel similar cu septembrie 2019), 10,7% Europa (nivel similar cu septembrie 2019), 7,8% SUA (în uşoară creştere faţă de 5,4% în septembrie 2029). Puţin peste un sfert (26,9%) nu ştiu sau nu răspund.

Totodată, 91,7% dintre respondenţi (în creştere uşoară faţă de 86.4% în septembrie 2019) apreciază că este important (26,5%) şi foarte important (65,2%) ca ţara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populaţiei.

În acelaşi timp, 77,6% dintre români (în scădere faţă de 85,8% în septembrie 2019) sunt de părere că este important (26,7%) şi foarte important (50,9%) ca ţara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia.

Puţin peste jumătate dintre respondenţi (52,2%) sunt de acord cu afirmaţia „Rusia foloseşte livrările de gaz către UE ca să îşi impună voinţa în politica externă”, în timp ce 26,6% îşi exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este 17,8%.

De asemenea, 95,9% dintre participanţii la sondaj îşi exprimă acordul cu afirmaţia „La conducerea companiilor din energie cu acţionar majoritar de stat ar trebui numiţi doar specialişti din domeniu”, în timp ce 2,9% îşi exprimă dezacordul.

Programul „gas release” contravine ideii de piaţă liberă

Reprezentanţii celor doi mari producători de gaze din România, OMV Petrom şi Romgaz consideră însă că obligaţia producătorilor de gaze, impusă prin legislaţie, de a vinde pe bursă anumite cantităţi, la anumite preţuri, prin programul „gas release” contravine ideii de piaţă liberă.

„Acest gas release şi obligaţia de tranzacţionare fac ca piaţa să nu fie liberă şi acest lucru cu siguranţă nu este pozitiv pentru investitori. Mai mult decât atât, să creştem de la 30% la 40% (ponderea din producţie care trebuie tranzacţionată pe bursă – n. r.) este cu siguranţă negativ din perspectiva investitorilor care se bazează pe o piaţă liberă, aşa cum este promovat la nivel european”, a afirmat Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom.

Ea a menţionat că existenţa unei pieţe libere este un element esenţial pentru deblocarea investiţiilor în proiectele de gaze din Marea Neagră.

Ideea a fost împărtăşită şi de Vasile Ciolpan, directorul comercial al Romgaz, care a afirmat că, atâta timp cât există anumite obligaţii pentru companii, acea piaţă nu mai este liberă.

„Cel mai important legat de aceste procente nu este mărimea lor, ci corectitudinea cu care sunt gândite. Pur şi simplu, termenul ‘obligatoriu’ denaturează libertatea de a încheia contracte, este ceea ce ne deranjează. Odată ce eşti obligat, eşti deposedat de anumite cantităţi să realizezi contracte care nu se pot încheia pe bursă, cum sunt contractele pe termen lung pe care încearcă să le negocieze investitorii din Marea Neagră, care au alt specific, altă structură”, a susţinut Ciolpan.

În plus, nu toate companiile au acces la bursă, a arătat el. „Piaţa trebuie lăsată liberă. Atunci când stabileşti anumiţi piloni din contract, precum preţ, cantitate, piaţa nu mai este liberă. Prin astfel de obligaţii: preţ impus, cantitate stabilită, perioadă stabilită, toţi cei trei piloni ai contractului sunt stabiliţi, aşa că nu mai putem vorbi de piaţă liberă. Trebuie să lăsăm cererea şi oferta să funcţioneze”, a precizat reprezentantul Romgaz.

Citește și:

Leave a Comment