Vot de încredere al Standard&Poor's pentru România. Agenția menține ratingul de țară, dar avertizează asupra creșterii nesustenabile a pensiilor

Vot de încredere al Standard&Poor’s pentru România. Agenția menține ratingul de țară, dar avertizează asupra creșterii nesustenabile a pensiilor

Standard&Poor’s (S&P) a confirmat aseară ratingul României la „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală şi a menţinut perspectiva negativă.

Deşi agenţia se aşteaptă ca efectele economice şi fiscale negative provocate de pandemie să ducă la majorarea datoriei guvernamentale nete a României la 43% din PIB în 2020, estimează că vor avea loc măsuri semnificative de consolidare după alegerile generale din 2020.

Perspectiva ratingului României rămâne negativă deoarece agenţia vede riscuri la adresa balanţei de plăţi externe şi a echilibrului bugetar în următoarele 18 luni, dacă factorii de decizie politică nu pot stabiliza şi consolida orientarea bugetară după această recesiune indusă de pandemie.

Standard&Poor’s ar putea totuși revizui în scădere ratingul României

S&P ar putea revizui în scădere ratingul României dacă dezechilibrele fiscale şi externe rămân ridicate mai mult decât anticipează în prezent agenţia, iar absenţa consolidării fiscale are ca rezultat un nivel mai ridicat al datoriei publice şi externe. De asemenea, ratingul ar putea fi retrogradat dacă lipsa sincronizării politicii economice sporeşte volatilitatea cursului de schimb, cu potenţiale repercursiuni negative asupra bilanţurilor sectorului public şi privat.

În schimb, Standard&Poor’s ar putea revizui la stabilă perspectiva ratingului României dacă Guvernul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la stabilizarea finanţelor publice ale ţării şi a poziţiei externe.

Ratingul României a fost confirmat de S&P ţinând cont de nivelul redus al datoriei externe. Agenția consideră că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul deteriorării pe care o aşteaptă agenţia în 2020.

S&P crede că efectele negative fiscale induse de pandemie vor furniza Guvernului contextul politic pentru a reduce costul majorărilor de pensii prevăzute în septembrie 2020. Dar, în perspectiva alegerilor, agenţia crede că se va renunţa la majorarea iniţială şi pensiile vor creşte cu aproximativ 10% (în loc de 40% prevăzut în legislaţia anterioară), ceea ce va adăuga aproximativ 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021.

România are acces solid pe piaţă, ceea ce atenuează riscurile asociate cu necesităţile de finanţare ridicate pe termen scurt ale sectorului public. S&P recunoaşte statutul României de membru al UE ca o ancoră politică cheie, care este în beneficiul cadrului instituţional al ţării şi care va aduce probabil sprijinul financiar din fondurile structurale extraordinare alocate pentru acest an.

Economia României se va contracta cu 5,5% în 2020

Standard&Poor’s estimează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, după ce anterior previzionase un avans de 3,5%, şi se aşteaptă ca Executivul să revizuiască planificata majorare a pensiilor din acest an.

Restricţiile introduse pentru a stopa răspândirea pandemiei vor afecta semnificativ cererea internă, în special în trimestrul doi din 2020, avertizează agenţia. Mai mult, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va afecta semnificativ exporturile României pe ansamblul acestui an, din care peste 20% merg spre Germania şi 10% spre Italia, ţări care se vor confrunta cu recesiuni severe în 2020.

În prezent, S&P estimează că activitatea economică în România se va redresa gradual de la mijlocul acestui an şi în 2021 se va înregistra o creştere de 4%.

Deficitul de cont curent al României va creşte, ajungând la aproximativ 5% din PIB în 2020, avertizează S&P. Până în 2023, deficitul de cont curent se va situa în jur de 4% din PIB, în urma majorării cererii şi a redresării solide a exporturilor în 2021.

Sectorul bancar al României, unde predomină acţionariatul străin, rămâne solid, în opinia S&P. Acest sector a intrat în turbulenţele provocate de pandemie de pe o poziţie solidă, cu un raport împrumuturi-depozite de 72% la finalul lui 2019, de la vârful de 142% în 2010. Sistemul beneficiază şi de pe urma nivelului scăzut al creditelor neperformante, care s-a redus semnificativ din 2014.

Reacția ministrului român al Finanțelor

„Anunţul Standard&Poor’s reconfirmă faptul că măsurile actualului Guvern pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizei Covid-19 şi asigurarea unor finanţe publice sustenabile au fost cele corecte în contextul global actual. Aşa cum am subliniat şi în trecut, agenţia consideră că situaţia gravă a finanţelor publice a fost cauzată de creşterile nesustenabile ale cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, de iresponsabilitateta politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani”, a declarat Florin Cîţu.

Evaluarea agenţiei subliniază că majorarea pensiilor din sectorul public, care ar urma să aibă loc în luna septembrie a acestui an, ar avea un impact considerabil asupra finanţelor publice. Nu în ultimul rând, agenţia de rating apreciază că politica fiscală expansionistă promovată începând cu anul 2018 a condus la unele dintre cele mai mari deficite gemene pentru o ţară din categoria pieţelor emergente, precum şi la erodarea sustenabilităţii finanţelor publice în România.

„În perioada următoare, Ministerul Finanţelor Publice va continua demersurile de implementarea măsurilor pentru înlăturarea efectelor negative ale pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 şi a celor necesare pentru repornirea rapidă a economiei României”, a completat ministrul Finanţelor.

Creșterea pensiilor trebuie să fie sustenabilă

Oadtă cu menținerea ratingului, detaliu extrem de important pentru climatul investițional, în special pentru oamenii de afaceri străini, Standard&Poor’s a atras însă atenția asupra creșterii nesustenabile a pensiilor. Conform Profit.ro, agenția a menționat că „declinul bugetar indus de pandemie va oferi guvernului un context politic pentru a reduce costul creșterilor de penii prevăzute în legislație pentru luna septembrie. Dar în condițiile apropierii alegerilor credem că nu va putea retracta integral creșterea și va majora pensiile cu circa 10%”.

Procentul de majorare a pensiilor menționat de Standard&Poor’s este mult mai mic decât cel de 40% anunțat anterior, în timpul guvernării PSD. De altfel, mai mulți oficiali ai guvernului Orban au lăsat să se înțeleagă că majorarea pensiilor va fi mai mică decât cea propusă.

În urmă cu câteva zile, ministrul Finanțelor declara că „această lege a pensiilor creează probleme de sustenabilitate bugetului nu numai pentru 2020, dar şi pentru 2021 şi 2022. Doar pentru 2020 înseamnă 10 miliarde de lei la buget, plus 30 miliarde de lei în 2021, bani care nu există şi trebuie împrumutaţi. Şi trebuie negociată această stabilitate a bugetului cu instituţiile internaţionale, cu investitorii. Există o problemă, iar eu voi prezenta două scenarii premierului, Guvernului, cu tot ceea ce înseamnă cheltuieli în perioada următoare, inclusiv Legea pensiilor, evoluţia cheltuielilor, dar şi riscurile aferente. Scenariile fără riscuri nu au niciun sens. Apoi decizia va fi una politică. Sunt un ministru responsabil şi precaut”.

De asemenea, premierul Ludovic Orban a menționat că „am prevăzut în bugetul de stat sumele necesare pentru asigurarea creşterii pensiilor, vom creşte pensiile, dar decizia de creştere a pensiilor nu poate fi luată decât după o analiză foarte serioasă. Noi ne dorim creşterea pensiilor, dar în acelaşi timp vrem să avem garanţia că pensiile vor putea fi plătite, pentru că drumul spre iad este pavat de bune intenţii”.

Declarațiile oficialilor români au venit în contextul în care Comisia Europeană a recomandat României să ia măsuri, în 2020 şi 2021, a pune capăt situaţiei actuale de deficit excesiv până cel târziu în 2022, se arată în recomandările anuale către cele 27 de state membre publicate miercuri de Executivul comunitar. Printre altele, oficialii de la Bruxelles arată că proiectata creștere cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie, garantată de lege, va pune o presiune uriașă pe finanțele publice într-un moment în care acestea sunt oricum afectate de pandemia de coronavirus.