Un punct de plecare în business: bunul simț!

Mă întreb dacă nu cumva, prinși în complexitate și diversitate, uităm un lucru de bază – care mereu a funcționat și care nu mai pare a fi luat în seamă – pentru că este prea simplu?… Bunul simț, adică.

Este ca rețetele bunicii – mereu bune, dar rar folosite în zilele noastre. Sau ca merele printre mango și kiwi și banane…

În business, bunăoară, common-sense este ingredientul de bază în crearea și consolidarea unei relații cu clientul, după rețeta simplă „tratează-ți clientul cum vrei să fii tratat tu însuți când ajungi client”: cinstit, direct, corect, prompt, amabil. Cu o politică de returnare de produse și de garanție solidă, cu un call centre bine instruit, cu automatizări elegante (if I may…) în corespondență și cu un CRM inteligent, GDPR-compliant și foarte… creativ.

În strategiile de marketing, common-sense este să nu comunici „în masă” atunci când produsul tău este cumpărat de individ. Cu alte cuvinte, să nu comunici în masă niciodată.

Concepte precum „targetare”, „segmentare” și altele din această categorie se traduc, mai simplu, după regula (mea) de „common-sense” în comunicare customizată, în story-telling, în creare de conținut cu adevărat relevant pentru persoana cătreia i te adresezi.

Când omul potrivit se află la locul potrivit se întâmplă miracole, pentru că motivația și bucuria job-ului bine făcut sunt primele care contribuie, primordial, și paradoxal poate, la opinia favorabilă a clientului potențial față de produsul pe care îl oferim.

Citind, lucrurile ne par că fac sens. Când însă ne uităm în media, ele nu răspund acestui „sens”, pentru că majoritatea mesajelor de marketing la care suntem expuși nu sunt relevante pentru noi și nici nu vin la momentul potrivit.

A fi în pas cu atenția mult-distributivă a clienților este un lucru tare greu. Studiile arată că avem la dispoziție maximum trei secunde pentru a ne face mesajul cârlig pentru cel care îl primește, așa încât acesta să rămână să citească întreaga noastră poveste și să mai dea și click, apoi, pe site-ul spre care îl conducem….

Mai mult, este esențial momentul în care comunicăm. Așa-numitul „readiness buying stage” (în traducere amplă, „etapă de decizie a cumpărării în care te afli”) este cel care risipește cel mai mult buget de marketing dacă nu este făcut cu studii riguroase că baza (sau măcar cu atenție; sau măcar de experți în strategie și în story-tellling).

Echipele de marketing care lucrează campaniile nu mai pot rămâne cu câte un om bun la toate. Pentru conținut atât de divers, pentru canale atât de complexe, pentru cerințe și valori atât de dinamice ale societății, este nevoie de o întreagă echipă și de oameni cu adevărat pregătiți în strategie și comunicare.

Să începem prin a da atenție echipei de marketing și să selectăm competențele. Când omul potrivit se află la locul potrivit se întâmplă miracole, pentru că motivația și bucuria job-ului bine făcut sunt primele care contribuie, primordial, și paradoxal poate, la opinia favorabilă a clientului potențial față de produsul pe care îl oferim.

Oamenii simt când ceva este făcut cu suflet și cu atenție.

Propun să începem de aici.

Nina Brătfălean este deținătoare a câte unui MBA în administrarea afacerilor la London Business School și Columbia Business School. A condus departamentele de comunicare ale Romcar și Porsche România. Timp de 12 ani a fost directorul de marketing al reprezentanței grupului BMW în România .

Citește și:

• Cui îi pasă când mor jurnaliştii? #pentruVali #pentruGeorge
• Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Vis grandios cu șapte etaje
• Recitindu-l pe Kafka: Atunci când cea mai bună afacere e să nu faci nimic
• Taxa „Oxigen” a doamnei Firea: Românii, obligați să plătească incompetența