Presiunea cifrelor

Tonul discuÈ›iilor, la nivel instituÈ›ional È™i individual – acasă, în familie sau la lucru, a devenit isteric È™i agresiv. ÃŽn mediul digital nu ne mai ascultăm unii pe alÈ›ii, ci aruncăm cu emoji È™i fraze pline de semne de exclamare. Nu mai dezbatem, ci lipim etichete È™i ne războim cu duÈ™manii închipuiÈ›i din bula cu opinii diferite de ale noastre. Nu mai È›inem cont de logică sau de pregătirea unor specialiÈ™ti, ne-am transformat în Google-doctori. Refuzăm să căutăm sursele de manipulare È™i transmitem neîncetat minciuni neverificate, ca să se vadă că existăm. CiopârÈ›im limba română în fel È™i chip în comentarii, iar la adăpostul anonimatului scoatem la lumină cele mai mizerabile injurii aducătoare de like-uri.

La un recent protest în centrul capitalei, participanții au amestecat imaginile religioase cu lozinci războinice, departe de morala creștină. Majoritatea și-au activat funcția de transmitere live de pe Facebook, ca să creeze impresia că sunt mai mulți decât în realitate și și-au transmis mesajele în diferite grupuri de urmăritori, ceea ce a generat o amplificare artificială și manipulatoare. În viața de zi cu zi, aceștia îi reprezintă însă pe cei 70% dintre românii nevaccinați, o forță care nu trebuie ignorată sau bagatelizată, care își urlă unitar și eficient patriotismul digital.

Cealaltă cifră, de 30%, e susÈ›inută firav de cadrele medicale epuizate, È™tirile cu victimele răpuse de virusul pandemic È™i oameni care atunci când susÈ›in vaccinarea sunt atacaÈ›i cu invective interesante pentru un studiu sociologic – oi, sclavi, fricoÈ™i, vânduÈ›i, panicaÈ›i, agorafobi, intoleranÈ›i – sunt doar câteva.

Din maÈ™ina de spălat mesaje pandemice rămân însă…tot cifrele. InflaÈ›ia de peste 5%, dublarea facturilor la gaze, 3 spitale unde bolnavii din terapie intensivă au fost carbonizaÈ›i, deficitul balanÈ›ei comerciale a României a crescut cu 3 miliarde, iar numărul firmelor dizolvate s-a mărit cu 13% în primele 8 luni ale anului. Și probabil peste 200.000 de bebeluÈ™i la sfârÈ™itul anului, pentru că unii românii au devenit mai atenÈ›i la relaÈ›ia de cuplu È™i nu au mai amânat decizia de a avea copii.