Cartea nu țipă, dar se prăbușește

Distanțarea socială, închiderea multor librării și biblioteci, anularea târgurilor de carte, înghețarea plăților pentru drepturile de autor sunt doar câteva dintre coordonatele reducerii drastice ale vânzărilor de carte la nivel european. Cu toate acestea, cititorii din diferitele țări europene au abordat pandemia distinct.

România are înregistrate 200 de librării, față de 240 în Slovacia, 250 în Suedia, 470 în Norvegia, 500 în Cehia, 1.040 în Rusia sau 5.000 în Germania. În țara noastră vânzările de carte au scăzut în 2020 doar cu 10% față de 2019, în comparație cu 40% în Rusia sau 15% în Italia. Țările puternic digitalizate, Suedia, Norvegia și Finlanda, au înregistrat în schimb o creștere a vânzărilor de cărți, cu o susținere puternică a achizițiilor online.

Un factor important care a influențat vânzările de carte îl reprezintă localizarea librăriilor. În Bulgaria majoritatea acestora sunt plasate în mall-uri și au fost închise odată cu suspendarea activității centrelor comerciale. În Finlanda librăriile au continuat să rămână deschise, dar au avut puțini vizitatori, care au ales însă să facă achiziții mai valoroase decât în 2019.
Germania a decis să susțină prin granturi micile librării cu afaceri de sub 10 milioane de euro pe an, cu scopul de a propulsa trecerea la vânzările digitale.

În 2020, 48% din românii din zonele urbane au declarat că nu citesc cărți niciodată, în timp ce doar 3% citesc o carte pe an și 6% două cărți pe an. Aceste cifre ne plasează din păcate pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește consumul de carte, poziție nefericită pe care o înregistrăm și în clasamentul european al inovației.

Iar când ne adresăm diferite întrebări despre deciziile pe care le luăm la nivel de popor, să ne aducem aminte că citim cel mai puțin din Europa.