NATO va întări apărarea aeriană a Ucrainei după un nou atac criminal al Rusiei

Preşedintele român Klaus Iohannis a fost semnatarul unei declaraţii comune privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei, alături de omologii săi american Joe Biden, şi ucrainean, Volodimir Zelenski, şi premierii olandez, Dick Schoof, italian, Giorgia Meloni, şi german, Olaf Scholz.

Preşedintele Joe Biden a anunţat şi el în discursul său susţinut cu prilejul ceremoniei care a marcat împlinirea a 75 de ani de NATO că SUA şi aliaţii lor vor trimite noi sisteme Patriot Ucrainei, despre care şi-a exprimat convingerea că va câştiga războiul cu Rusia.

„Suntem angajaţi să furnizăm Ucrainei capabilităţi suplimentare de apărare aeriană în contextul în care se apără împotriva agresiunii continuate a Rusiei, inclusiv a atacurilor deliberate ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii civile şi infrastructurii critice”, se menţionează în declaraţia comună.

“Astăzi anunţăm că, colectiv, furnizăm Ucrainei sisteme de apărare aeriană strategice, inclusiv baterii Patriot donate de SUA, Germania şi România, componente Patriot donate de Olanda şi alţi parteneri pentru a permite operarea unei baterii Patriot suplimentare şi un sistem suplimentar SAMP-T donat de Italia”, afirmă liderii celor cinci state donatoare.

Semnatarii declaraţiei comune îşi exprimă încrederea că „aceste cinci sisteme strategice de apărare aeriană vor contribui la protejarea oraşelor ucrainene, civililor şi soldaţilor şi ne coordonăm îndeaproape cu guvernul ucrainean pentru ca acest sisteme să fie utilizate rapid” şi precizează că “lucrăm la un nou anunţ în acest an privind sisteme suplimentare strategice de apărare aeriană pentru Ucraina”.

În plus, „în lunile următoare, SUA şi partenerii intenţionează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme de apărare aeriană tactice, inclusiv NASAMS, HAWK, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard”, iar acestea “vor extinde şi mai mult acoperirea apărării aeriene ucrainene”.

De asemenea, menţionează declaraţia comună, “mai mulţi aliaţi, între care Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit, vor continua să joace un rol important în furnizarea acestor sisteme şi mulţi alţi susţinători ai Ucrainei vor asista în asigurarea interceptorilor”.

În ceea ce le priveşte, notează textul citat, „SUA vor regândi livrările planificate (…) de interceptori critici pentru apărarea aeriană în coordonare cu parteneri în aşa fel încât aceştia să fie trimişi Ucrainei, furnizându-i sute de interceptori suplimentari în cursul anului următor”.

Totodată, Secretarul general al NATO a declarat că Alianţa trebuie să dea dovadă de aceeaşi determinare pe care a arătat-o şi în alte momente-cheie ale istoriei sale.

Jens Stoltenberg, a reamintit în discursul său că Alianţa nu este un „dat”, ci „rezultatul alegerilor deliberate şi deciziilor dificile”.

„Nu există opţiuni fără costuri cu o Rusie agresivă ca vecin. Nu există opţiuni fără riscuri într-un război. Cel mai mare cost şi cel mai mare risc va fi dacă Rusia câştigă în Ucraina. Nu putem permite să se întâmple acest lucru”, a spus Stoltenberg în alocuţiunea aplaudată pe alocuri de participanţii la ceremonie, între care şi liderii celor 32 de state membre.

El a mai spus cu acest prilej că are “mare respect pentru tratatul de la Washington”.

„Are doar 14 paragrafe, câteva pagini; niciodată atât de puţin nu a însemnat atât de mult pentru atât de mulţi oameni”, a spus el în locul în care fost semnat tratatul în urmă cu 75 de ani.

„La această aniversare de 75 de ani putem spune că Alianţa nu este numai cea mai de succes, ci şi cea mai de durată din istorie”, a afirmat Stoltenberg, care a mai spus printre altele şi că „extinderea NATO a unificat Europa într-un mod care era înainte inimaginabil”.

Sisteme Patriot, dar și rachete anti-aeriene Stinger trimise de NATO Ucrainei

Conform șefului NATO, „NSPA, agenţia de achiziţii a NATO, a semnat un contract multinaţional pentru rachete Stinger în valoare de aproape 700 de milioane de dolari”.

Rachetele Stinger care pot fi lansate de pe umăr sunt la mare cerere atât în Ucraina, unde au fost folosite cu succes pentru a opri atacurile ruse aeriene, cât şi în ţările europene vecine care se tem şi ele că ar putea fi puse în situaţia de a se apăra împotriva forţelor ruse pe viitor.

Potrivit unui comunicat NATO distribuit la summitul de la Washington, contractul semnat de NSPA vizează 940 de rachete Stinger în valoare totală de 670 milioane de dolari şi a fost încredinţat de guvernul SUA, în numele a trei aliaţi, grupului RTX. Agenţia a atribuit acest contract prin intermediul Parteneriatului de sprijin pentru Stinger, înfiinţat în 1990 şi care deserveşte opt aliaţi şi un stat asociat. Cei trei aliaţi care sunt implicaţi în contractul anunţat de Stoltenberg sunt Germania, Italia şi Olanda.

Anunțurile făcute de oficialii NATO la Washington vin la doar câteva zile după ce Rusia a atacat din nou orașele din Ucraina cu rachete, vizând inclusiv un spital de copii din Kiev. Aproximativ „43 de persoane au fost ucise” în acest atac, a declarat Volodimir Zelenski.

Zelenski a mai anunţat că aceste valuri de bombardamente s-au soldat cu aproape 200 de răniţi. Marţi a fost zi de doliu în întreaga ţară în urma acestor atacuri.

Lovitura asupra Ohmatdet, cel mai mare spital pentru copii din ţară situat în apropierea centrului oraşului Kiev, a creat o stare de şoc în Ucraina, ţară lovită de peste doi ani de bombardamente ruseşti.