Share

Guvernatorul BNR estimează o creștere economică de peste 2% în acest an

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), estimează că România ar putea înregistra în acest an o creştere economică de 2% – 3%, posibil chiar mai mare.

„Nu avem o privire nici pe departe neagră privind perspectiva situaţiei, ci o privire spunem noi uşor pozitivă şi realistă. Încercăm, de asemenea, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Dacă PIB-ul în trimestrul II este cvasi-stagnant faţă de trimestrul I nu înseamnă că economia este în stagnare. Câtuşi de puţin. În trimestrul I a crescut cu 5, aproape 6%. Dacă este cvasi-stagnant, trimestrul II faţă de I înseamnă că faţă de anul trecut este cu 5% mai mult. Deci nici pe departe mesajul nostru nu a fost de stagnare a creşterii economice. Nu facem prognoze de creştere economică. Aici este directorul de la Modelare, că vrea să mă certe pentru că de regulă pe modelul nostru nu dăm cifrele privind creşterea economică, dar în orice caz nu avem, nu vorbim despre stagnarea creşterii în acest an. Probabil că pe undeva 2-3%, spun eu care sunt mai pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult. Dacă această tendinţă şi în trimestrul III va fi tot stagnare faţă de trimestrul I care a fost 5,7% sau 6%. Deci încercăm împreună cu Guvernul să dăm inflaţia în jos fără că creăm recesiune şi fără să afectăm prea mult piaţa forţei de muncă. Este un exerciţiu dificil. Trebuie să fim foarte atenţi cum navigăm şi cum calibrăm politica monetară”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Oficialul a menționat și că analiștii care au estimat că indicele IRCC ar putea trece de 5% „au făcut bine” calculul.

Totușui, Mugur Isărescu este de părere că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.

„Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a spus Mugur Isărescu.

În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că “speră şi crede” că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.

Citește și:

Leave a Comment