CE, somată să impună stații de încărcare pentru mașini electrice. România, exemplu negativ.

CE, somată să impună instalarea de stații de încărcare pentru mașini electrice: „România are doar 0,2% din total”

Într-o scrisoare comună adresată Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene (CE), vicepreședintelui Frans Timmermans și comisarului Adina Vălean, Asociația Constructorilor de Automobile din Europa (ACEA), sindicatului IndustriALL și ONG-ului de mediu Transport&Environment, împreună cu un grup de companii din domeniul mobilității electrice, solicită o reglementare clară a Uniunii Europene prin care să fie impuse statelor membre cote minimale de stații de încărcare pentru mașini electrice.

Scrisoarea este dată publicității chiar înainte de prezentarea pachetului climatic al Comisiei Europene „Fit for 55” care va fi publicat pe 14 iulie. Atingerea ambițiilor Europei în domeniul problemelor climatice „necesită un cadrul UE adecvat pentru desfășurarea infrastructurii de reîncărcare și realimentare”, subliniază semnatarii documentului.

Această reacție a asociațiilor din industria auto și domeniile conexe este încă un semnal de alarmă tras după ce detalii din planul CE de a reduce poluarea au răzbătut în presă. De altfel, LifeNews.ro a scris deja că oficialii de la Bruxelles au în plan interzicerea vânzărilor de mașini alimentate cu benzină și motorină în 2035.

După ce asociația industriei auto germane Verband der Automobilindustrie (VDA), Asociația Europeană a Furnizorilor Auto (CLEPA) și, ulterior, Asociația Constructorilor de Automobile din Europa (ACEA) au reacționat dur la primele informații privind măsurile pe care Comisia Europeană are în plan să le impună în anii următori, acum un grup chiar mai mare de entități atrage atenția asupra potențialelor efecte.

„Noi, subsemnații, solicităm Comisiei Europene să transforme actuala directivă privind Infrastructura Combustibililor Alternativi (AFID) într-un regulament ambițios pentru a asigura extinderea la timp a infrastructurii de reîncărcare cu energie electrică și alimentare cu hidrogen, alături de ținte naționale obligatorii”, se spune în scrisoare.

Mai exact, fără a contesta necesitatea renunțării progresive la combustibili fosili, semnatarii scrisorii solicită ca statele membre UE să fie obligate să dețină un anumit număr de stații rapide de încărcare cu energie electrică și hidrogen astfel încât posesorii de mașini cu emisii zero să le poată utiliza fără a fi deranjați de lipsa acestora din anumite zone.

De asemenea, asociațiile enumerate mai sus atrag atenția că lipsa din noua legislație europeană privind poluarea a unei asemenea măsuri – a cărei implementare ar dura oricum mai mulți ani dată fiind necesitatea transpunerii ei în legislațiile naționale ale tuturor statelor UE – va face tot mai dificilă comercializarea de vehicule electrice sau alimentate cu combustibili alternativi.

România, exemplu negativ în domeniul stațiilor de încărcare pentru mașini electrice

Pentru a își susține punctul de vedere, ACEA a dat publicității și o analiză care arată imaginea complet dezechilibrată a punctelor de încărcare pentru mașini electrice. Rezultatele cercetării ACEA arată că 70% dintre toate stațiile de încărcare ale UE sunt concentrate în doar trei țări din Europa de Vest – Țările de Jos (66.665), Franța (45.751) și Germania (44.538). Împreună, aceste țări reprezintă doar 23% din suprafața totală a UE. În schimb, doar 30% din infrastructura existentă se află în restul de 77% din teritoriul Uniunii.

Mai grav pentru noi, ACEA arată că, „pentru a ilustra cât de asimetrică este distribuția stațiilor de încărcare, România – de aproximativ șase ori mai mare decât Țările de Jos (Olanda) – numără doar 493 de puncte de încărcare, sau 0,2% din totalul UE”.

Această desfășurare a infrastructurii pe două zone distincte arată nivelul potențial de dezvoltare a mobilității electrice și diferența majoră dintre statele mai bogate ale UE din Europa de Vest și țările cu un PIB mai mic în Europa de Est, Centrală și de Sud. Țări cu suprafețe mari de teren dar cu un PIB mai scăzut, cum ar fi Polonia (0,8% din încărcătoarele UE) și Spania (3,3%), par să rămână, ca și România, în urmă.

Conform ACEA, decalajul dintre Germania, țară aflată pe locul trei în clasamentul numărului de stații de încărcare (reprezentând 19,9% din toate punctele de încărcare din UE) și numărul patru Italia (5,8%) este deja imensă.

Citește și:
– Șeful BMW și ACEA solicită CE reglementări clare privind rețelele de încărcare pentru mașini electrice

În acest context este interesant de menționat că, fie datele ACEA sunt învechite, fie un raport dat publicității de Lektri.co, unul dintre cei mai importanți jucători în domeniul mobilității electrice din România, la finalul lui iunie nu corespunde realității. Asta pentru că datele Lektri.co arată că piața locală numără 782 de locații publice de încărcare pentru vehicule electrice (și nu doar 493 cum susține ACEA), cele mai multe aflându-se în zone cu putere economică ridicată, precum București-Ilfov și județele Timiș și Cluj.

Mesaj clar al directorului ACEA

Directorul general al ACEA, Eric-Mark Huitema, nota cu câteva zile în urmă că, pe baza calculelor Comisiei Europene, o scădere a emisiilor de CO2 provenite de la autovehicule cu 50% în 2030 față de 2019 ar necesita existența a aproximativ șase milioane de puncte de încărcare disponibile public în UE. Cu mai puțin de 225.000 disponibile astăzi, acest lucru se traduce printr-o creștere greu de crezut de 27 de ori în mai puțin de un deceniu.

„Oricine dorește să cumpere o mașină electrică sau cu hidrogen depinde de o infrastructura de încărcare sau de realimentare fiabilă – indiferent dacă aceasta se află acasă, la serviciu sau pe șosea. A sosit timpul ca guvernele din toată Europa să accelereze în cursa către o mobilitate mai ecologică”, a declarat directorul general al ACEA, Eric-Mark Huitema.

Această declarație se adaugă celei a președintelui Asociației, Oliver Zipse, același care deține și funcția de CEO al grupului BMW, care nota că producătorii de autovehicule din Europa sunt deschiși la impunerea unor obiective de reducere a emisiilor de CO2 chiar mai stricte pentru 2030, însă cu condiția ca CE să stabilească un cadru potrivit. În lumina viitoarei revizuiri a standardelor de CO2 pentru autoturisme și autoutilitare, acest lucru înseamnă că obiectivele mai stricte de reducere a emisiilor trebuie să meargă mână în mână cu angajamente la fel de ambițioase în materie de infrastructură din partea guvernelor naționale.