CCR consideră că legea care ar fi trebuit să reducă pensiile magistraților este neconstituțională

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional.

La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, preciza ÎCCJ.

Potrivit sursei citate, legea încalcă „nu mai puţin” de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, arăta Instanţa supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistraţii români ies la pensie la 48 – 49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.

„Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei, spunea premierul.

În contextul dat, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că ar trebui organizat un referendum pe tema vârstei de pensionare a magistraților.

„Am văzut decizia CCR prin care ei au declarat neconstituţională legea privind pensiile magistraţilor pe motive extrinseci, deci nu pe conţinut, ci pe procedură. Dacă motivarea deciziei va confirma acest lucru, atunci, din punctul meu de vedere, trebuie să facem două lucruri: Guvernul şi coaliţia, dar în primul rând Guvernul, trebuie să reia procedura, să trimită proiectul de lege, aşa cum a fost adoptat, în Camera Deputaţilor şi Senat la şedinţa reunită. (…) Să aşteptăm 30 de zile şi după aceea să reluăm procedura de angajare a răspunderii şi exact cu acelaşi conţinut să trecem prin Parlament încă o dată legea (…). Acesta e primul lucru care trebuie făcut”, a declarat liderul UDMR.

În opinia lui Kelemen Hunor, un referendum ar închide acest subiect. „Şi a doua chestiune ce aş face eu – aş organiza un referendum cu următoarea întrebare: «Sunteţi de acord ca vârsta de pensionare să fie uniformă pentru fiecare cetăţean? Da/Nu». Şi sunt convins că 90% dintre oameni s-ar prezenta la vot şi ar vota să fie vârsta de pensionare aceeaşi pentru fiecare om, indiferent dacă este în armată, în magistratură sau în poliţie”, a menționat Kelemen Hunor.

Opinia acestuia este împărtășită și de preşedintele USR, Dominic Fritz. „Va trebui să citim cu atenţie motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituţional să desfiinţăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei”, a scris liderul USR pe o rețea de socializare.

El a subliniat că nu trebuie să se renunţe la desfiinţarea „privilegiilor” şi că Guvernul trebuie să continue acest demers.

„Avem, cu adevărat, voinţa să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj şi de rezistenţă al Guvernului. Majoritatea românilor cere să fie eliminată această nedreptate, iar noi, partidele, avem datoria să găsim o rezolvare. Credinţa USR este că rolul statului e să motiveze performanţa prin salarii corecte, nu competiţia cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcţioneze pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii privilegiaţi”, a subliniat Dominic Fritz.