Pensii: Vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Valoarea punctului de referinţă va fi 81 lei

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare. Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie pot opta pentru menţinerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Proiectul mai prevede că stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet este de 35 de ani. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea sa eşalonată.

„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa 5 la lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maxim 3 ani. În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă”, se menţionează în proiect.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare astfel: cu 6 luni pentru un copil născut şi crescut, cu un an pentru doi copii, cu un an şi şase luni pentru trei copii, cu doi ani pentru patru copii, cu doi ani şi jumătate pentru cinci copii, cu trei ani pentru şase copii şi cu trei ani şi jumătate pentru şapte copii şi peste.

Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

Conform expunerii de motive, proiectul de lege cuprinde reglementări privind condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru: activitate desfăşurată în fostele grupe I şi II de muncă, condiţii speciale/condiţii deosebite de muncă; persoanele cu handicap şi pensia anticipată.

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile legii, după cum urmează: cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani; cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar.

„Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, în cazul elevilor, ucenicilor şi studenţilor.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.

„Pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acordă definitiv, aceasta fiind condiţionată de afectarea temporară a capacităţii de muncă a persoanei. Ca urmare, la ivirea riscului invalidităţii, se acordă o pensie de invaliditate supusă unor verificări permanente pentru a se constata dacă măsurile recuperatorii aplicate au determinat recuperarea capacităţii de muncă, iar persoana îşi poate relua activitatea. Întrucât pe timpul acordării pensiei de invaliditate nu se realizează stagii de cotizare în sistemul public, nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu complet de cotizare şi ca urmare nu se poate opta pentru o categorie de pensie ce este condiţionată de realizarea şi chiar depăşirea stagiului complet de cotizare. Pentru orice grad de invaliditate, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, la propunerea medicului expert” se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, principalele aspecte urmărite de noul proiect al Legii pensiilor, vizează asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice.

De asemenea, cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.

Proiectul mai urmăreşte întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat, asigurarea sustenabilităţii ţinând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii.

„Aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opţiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulţumiri şi, pe cale de consecinţă, obţinerea drepturilor în instanţă”, se subliniază în expunerea de motive a proiectului.

Totodată, proiectul are în vedere identificarea de soluţii privind asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Valoarea punctului de referinţă (VPR) VPR va fi determinată prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2023, adică 1.785 de lei, la 25, care reprezintă nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară. În proiect se precizaeză că la determinarea cuantumului pensiei , fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Potrivit proiectului de lege, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

„Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică”, se menţionează în proiectul de lege.

În situaţia în care unul dintre indicatorii are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referinţă se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă, iar dacă toţi indicatorii au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.

Potrivit documentului, în anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% şi este de 2032 lei.

„Începând cu anul 2025 procentul de majorare (…) nu poate fi mai mare decât procentul de creştere al veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, situaţie în care se acordă procentul cel mai avantajos”, se arată în proiect.

Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia şi a numărului de puncte de stabilitate.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Stagiile de cotizare contributive prevăzute sunt cele realizate în sistemul public de pensii. Numărul de puncte de stabilitate se acordă proporţional şi pentru fracţiunile de an.

„Prevederile alin. (3) – (5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv”, se maia artă în document.

În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate. În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurări sociale.

Punctajul lunar calculat în condiţiile alin. (7) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale. La calcularea punctajelor anuale, a punctajului lunar şi a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.

„În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se diminuează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale”, precizează documentul.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile prevăzute la articolele specifice. 14 alin. (1) lit. c) şi d). Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b) şi e) punctajul lunar este de 0,25 puncte.

În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1), se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare. În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau facultativă, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare câştigul brut lunar realizat/ venitul lunar asigurat.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II de invaliditate; 0,10 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Proiectul de lege prevede ca pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale. Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.

Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă,potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează: 0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; 0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

Persoanele prevăzute la art. 52 lit. a) şi art. 53 beneficiază de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap, respectiv deficienţă vizuală gravă. Persoanele prevăzute la art. 52 lit. b) beneficiază de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap.

În proiect se precizează că în luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referinţă conform legii, precum şi eventualele abateri de la regula de majorare şi impactul financiar determinat de acestea. “În situaţia constatării abaterilor prevăzute la alin. (8) Guvernul va lua măsuri corective pentru a compensa impactul fiscal, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale punctului de pensie”, precizează Ministerul Muncii.

Începând cu anul 2027 şi periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluţia cheltuielilor cu pensiile publice în funcţie de proiecţiile Ageing Working Group (AWG). În situaţia constatării depăşirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu referinţa stabilită de experţii independenţi, luată în considerare la momentul adoptării prezentei legi, în baza raportului prevăzut la alin. (10) Guvernul va lua măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensiile, astfel încât acestea să revină la referinţa stabilită, exprimată ca procent în PIB.