Share
Germania, cea mai puternică economie a Europei, în fața unor schimbări majore

Germania, cea mai puternică economie a Europei, în fața unor schimbări majore

Germania, statul cu cea mai puternică economie din Uniunea Europeană, trece prin schimbări majore în special în zona industriei. Pe măsură ce producția de automobile, vedeta industriei, întâmpină momente dificile și are nevoie de sprijin, guvernul investește enorm în transportul feroviar. Totodată, în pofida creşterii economice modeste, surplusul bugetar are două cifre.

Asociaţia Industriei Auto Germane (VDA) a cerut Guvernului să aloce miliarde de euro pentru a sprijini o schimbare structurală completă a industriei, care trece de la motoarele cu combustie la producerea maşinilor electrice.

„Cred că vorbim de o sumă de peste zece de miliarde de euro de care avem nevoie în total pentru industria auto şi pentru furnizori. Vorbim de 10-20 miliarde de euro”, a afirmat Stefan Wolf de la VDA la postul public de radio din Germania, înaintea întâlnirii de la Berlin dintre şefii industriei auto şi politicieni.

Aceşti bani ar urma să fie investiţi în extinderea reţelei de staţii pentru reîncărcarea mașinilor electrice şi în energia regenerabilă, pentru a stimula cererea pentru vehicule „verzi”.

Stefan Wolf a respins acuzaţile conform cărora industria auto germană nu este pregătită pentru noua eră a maşinilor electrice şi a apreciat că plătitorii de taxe din Germania trebuie acum să facă eforturi financiare pentru a recupera decalajul faţă de alte ţări în domeniul vânzărilor de modele electrice.

Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel şi producătorii auto germani au convenit în noiembrie să majoreze prima pentru achiziţionarea de automobile electrice, în încercarea de a accelera tranziţia dinspre autovehiculele echipate cu motoare cu combustie internă spre autovehiculele electrice şi a reduce emisiile poluante.

Aşa-numitul „Bonus de mediu” va fi majorat până la 6.000 de euro pentru fiecare autovehicul electric iar industria auto va continua să suporte jumătate din costuri, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului Merkel, Steffen Seibert.

Producţia de automobile, la cel mai scăzut nivel de după 1996

Producţia de automobile a Germaniei a coborât anul trecut la cel mai scăzut nivel de după 1996, în contextul trecerii de la motoarele cu ardere internă la cele electrice și a consecinţelor războiului comercial global.

Cifrele publicate de VDA arată că, anul trecut, marile grupuri germane Volkswagen AG, BMW AG şi Daimler AG au produs 4,66 milioane vehicule la uzinele lor din Germania, cel mai mic număr de după 1996. Cifra din 2019 este cu 9% mai mică decât cea din 2018 şi este rezultatul reducerii cererii venite de pe pieţele internaţionale.

Statutul Germaniei de mare putere globală în domeniul manufacturier s-a construit în mare parte pe industria auto, însă, în ultima vreme, îngrijorările legate de poluare, intensificate de scandalul manipulării emisiilor poluante izbucnit în 2015 la Volkswagen, disputele comerciale şi încetinirea economică au afectat cererea pentru automobilele germane. Daimler, Volkswagen şi producătorul de componente auto Continental AG au început să restructureze personalul pentru a diminua costurile.

În paralel, industria auto germană trebuie să cheltuiască miliarde de euro pentru a dezvolta vehicule ecologice şi a contracara extinderea serviciilor de tip ridesharing, precum Uber Technologies Inc., companie care în prezent are o valoare de piaţă comparabilă cu cea a Daimler.

Pe de altă parte, cifrele publicate de VDA arată că piaţa auto internă a Germaniei a crescut cu 5% anul trecut, după ce cumpărătorii au înregistrat 3,6 milioane de noi autoturisme, cel mai mare număr de după 2009. Cu toate acestea, Asociaţia Industriei Auto Germane se aşteaptă ca piaţa să se contracte în acest an.

Separat, Autoritatea Federală de Transport din Germania (KBA) a informat că Germania a trecut în faţa Norvegiei, devenind cea mai mare piaţă auto europeană pentru vehiculele electrice cu 63.281 de unităţi vândute anul trecut.

Deceniul căilor ferate

Pe măsură ce transportul rutier devine o temă tot mai spinoasă din cauza poluării, Germania a lansat un plan de 86 de miliarde de euro pentru a moderniza şi extinde reţeaua de căi ferate.

Planul pe zece ani nu se referă doar la modernizarea căilor ferate, a podurilor şi a vagoanelor, ci şi la îmbunătăţirea capacităţii şi electrificarea mai multor rute pentru a-i convinge pe pasageri să renunţe la maşini şi avioane în favoarea trenurilor.

Guvernul federal va asigura o finanţare de 62 de miliarde de euro, în timp ce compania de căi ferate Deutsche Bahn AG va veni cu 24 de miliarde de euro.

Deutsche Bahn

„Va fi deceniul căilor ferate”, a afirmat ministrul Transporturilor, Andreas Scheuer, la o ceremonie în Berlin.

Acordul semnat între Guvernul cancelarului Angela Merkel şi firma de stat Deutsche Bahn face parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătăţire a infrastructurii Germaniei şi de reducere a emisiilor de carbon, în special din transport şi generarea energiei. Alte măsuri includ taxe mai ridicate pentru zborurile aeriene interne şi stimulente pentru eficientizarea încălzirii locuinţelor.

Până în 2030, principalele oraşe germane vor fi conectate printr-o reţea de trenuri care vor circula la intervale de 30 de minute

Creștere economică modestă, dar surplus bugetar de două cifre

În ciuda creşterii economice modeste din 2019 a Germaniei, guvernul a încheiat anul trecut cu un surplus bugetar de două cifre, potrivit Sueddeutsche Zeitung care citează surse guvernamentale.

Este pentru a treia oară după 2015 când Guvernul federal german înregistrează un surplus bugetar de două cifre. Precedentul record în materie de surplus bugetar este de 12,1 miliarde euro şi a fost înregistrat în 2015.

Potrivit surselor citate de Sueddeutsche Zeitung, faptul că Guvernul german a cheltuit semnificativ mai puţin decât a încasat în 2019 este rezultatul a trei factori. Veniturile din taxe au fost semnificativ mai mari decât se preconiza, dobânzile pentru serviciul datoriei sunt extrem de mici şi în unele cazuri Germania a reuşit chiar să se împrumute la dobânzi negative, în sfârşit, fondurile speciale neutilizate (banii puşi deoparte la dispoziţia guvernului nu au fost utilizaţi) au contribuit şi le cu câteva miliarde euro la surplusul bugetar.

În pofida situaţiei bugetare excelente din 2019, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz avertiza la începutul anului trecut că „anii graşi” s-au terminat. Acesta este şi motivul pentru care Olaf Scholz (SPD) a respins solicitările partenerilor din coaliţia guvernamentală privind reducerea unor taxe.

Cifrele oficiale privind surplusul bugetar înregistrat în 2019 de Germania nu au fost publicate încă.

Citește și:

Leave a Comment