Share
Industria auto germană, în corzi. Măsuri drastice de eficientizare

Industria auto germană, în corzi. Măsuri drastice de eficientizare

În ultimele zile grupurile BMW și Daimler au anunțat modificări ale strategiei menite să echilibreze balanțele financiare, iar marca Audi a grupului Volkswagen va trece printr-un program de restructurare care implică renunțarea la 9.500 de angajați.

Striviți între cheltuielile majore de modificare a portofoliului de produse astfel încât acesta să corespundă noilor reglementări în privința poluării și presiunile făcute de acționari pentru menținerea și chiar creșterea profitabilității, producătorii germani de mașini premium iau măsuri disperate și, câteodată, greu de înțeles. Mai mult chiar, în unele situații, deciziile se schimbă doar pentru a se reveni apoi la forma inițială, semn de degringoladă și nesiguranță în viitor.

Așa cum LifeNews.ro a scris deja, bavarezii de la BMW și-au schimbat în acest an șeful în speranța că vor reuși astfel să echilibreze balanța financiară a grupului care vinde mărcile BMW și Mini. Grupul este nevoit, pe deoparte, să facă investiții amețitoare, iar pe de alta să reducă drastic costurile. Departe de a fi un caz singular în industria auto, cel al BMW arată cât se poate de limpede cât de complicată este ecuația din acest sector într-un moment în care companiile sunt obligate să „reinventeze” modelul de business. În plus, justifică, oarecum, creșterea prețului mașinilor de pe piață care, deși este justificată de comercianți – corect – prin plusul de tehnologie, are la bază și nevoia de a readuce marjele de profit în zonele dorite de acționari.

Un purtător de cuvânt al Bayerische Motoren Werke AG (BMW) a anunțat în această toamnă că grupul va reduce din 2020 bonusurile acordate angajaţilor pe baza performanţelor companiei.

Conform noilor condiţii de salarizare, un angajat care a primit în 2019 un bonus de 9.100 euro va primi în anii următori doar 7.600 euro. În plus, în viitor bonusurile de Crăciun pentru angajaţii care lucrează 40 de ore pe săptămână vor fi calculate pe baza unei săptămâni de lucru de 35 de ore, a explicat oficialul BMW. Acesta a declaratcă „aceste modificări ne vor permite să evităm măsurile drastice pe care alte companii le-au luat pentru a-şi reduce costurile”.

Conducerea BMW a discutat în ultimele săptămâni cu sindicatele şi reprezentanţii furnizorilor măsuri pentru reducerea costurilor cu peste 12 miliarde de euro până în 2022. Ulterior, reprezentanţii BMW au anunţat atingerea unui acord cu sindicatele privind reducerea costurilor, care evită „măsurile dramatice”. Din nefericire, de astfel de măsuri nu au scăpat însă rivalii lor de la Audi și, parțial, nici cei de la Daimler, așa cum veți vedea mai jos.

„Am ajuns la o soluţie bazată pe solidaritate, care ne permite să evităm măsurile drastice luate în prezent de alte companii pentru reducerea costurilor”, a afirmat directorul general al BMW, Oliver Zipse care speră să readucă grupul de la o marjă de 6,6% la cea „normală” de 8% – 10%.

Decizii dificile la Daimler

La jumătatea lui noiembrie acţiunile Daimler AG au scăzut ca urmare a anunțului grupului german că reglementările mai dure privind emisiile vor afecta câştigurile din 2020 şi 2021, forţându-l să reducă cu peste un miliard de euro costurile cu personalul la divizia auto, în următorii trei ani.

Conform oficialilor grupului, Daimler se aşteaptă să obţină un profit din vânzări de la activităţile operaţionale ale diviziei Mercedes-Benz Cars & Vans de cel puţin 4% în 2020 şi de cel puţin 6% în 2022. Anterior, grupul german previzionase un profit din vânzări de 3% – 5% la Mercedes.

De asemenea, Daimler intenţionează să plafoneze investiţiile şi să le reducă pe termen lung, din cauza costurilor implicate de noile reglementări privind emisiile.

Costurile variabile la divizia de camioane urmează să fie reduse cu 250 milioane de euro până la finalul lui 2022 şi se vor diminua cu 300 milioane de euro costurile cu personalul.

Noul directorul general al Daimler, Ola Kallenius, este sub presiune pentru a elabora o strategie menită să redreseze profiturile, într-un moment în care compania se pregăteşte de trecerea costisitoare la vehiculele electrice.

Reprezentanţii sindicatului Daimler, care a cerut conducerii ca principalele componente pentru vehiculele electrice să fie produse în Germania, au transmis conducerii mesaje amenințătoare după ce Kallenius a conturat un plan intern care, conform presei germane, prevede concedierea a 1.100 de angajaţi aflaţi în funcţii de comandă la nivel global. Totodată, chiar astăzi, grupul german a anunțat că a ajuns la un acord cu sindicatele pentru a renunța la câteva mii de angajați până la finalul lui 2022.

Profitul operaţional al Daimler a crescut uşor în trimestrul al treilea din acest an, datorită majorării cu 8% a vânzărilor de autoturisme Mercedes-Benz, dar grupul german a anunţat reduceri de costuri şi a avertizat că ar putea creşte provizioanele legate de rechemarea în service a vehiculelor diesel.

În perioada iulie-septembrie 2019, profitul înainte de taxe şi dobânzi (EBIT) a urcat cu 8%, la 2,69 miliarde de euro, de la 2,49 miliarde de euro în urmă cu un an. De asemenea, vânzările au crescut cu 8%, la 43,3 miliarde de euro.

Compania a anunţat că va revizui costurile după ce marja de profit la divizia Mercedes-Benz Cars a scăzut la 6%, de la 6,3% în urmă cu un an, din cauza problemelor de producţie la modelul Mercedes GLS şi a echipării maşinilor cu filtre anti-emisii costisitoare. Daimler deţine marca Mercedes-Benz și brandurile Smart, EQ, Freightliner, Western Star, BharatBenz, FUSO, Setra, Thomas Built Buses. În România, grupul german are două unităţi de producţie, la Cugir şi Sebeş.

Audi ia măsuri drastice

Divizia premium a grupului Volkswagen AG, Audi, şi-a anunţat intenţia de a elimina 9.500 de locuri de muncă în Germania până în anul 2025, în cadrul unui program de restructurare care să îi permită să realizeze economii de peste şase miliarde euro în următorul deceniu.

Oficialii Audi au precizat că reducerile de posturi se vor face prin neînlocuirea angajaţilor care vor ieşi la pensie. Restul celor aproximativ 50.000 de angajaţi din Germania vor avea locurile de muncă garantate până la finele lui 2029. În plus, Audi va înfiinţa 2.000 de noi locuri de muncă în domenii care au legătură cu mobilitatea electrică şi autovehiculele conectate. În prezent, Audi are aproximativ 90.000 de angajaţi la nivel mondial dintre care 60.000 în Germania.

„Economiile rezultate de aproximativ şase miliarde euro vor permite o marjă de profit operaţional de 9% până la 11% şi vor fi investite în proiecte de viitor precum electrificarea şi digitalizarea”, au precizat șefii Audi. Au „uitat” însă să menționeze când ar putea fi atins acest deziderat.

Restructurarea personalului este menită să ajute constructorul auto să recupereze terenul pierdut în faţa rivalilor Mercedes-Benz şi BMW AG. Grupul mamă Volkswagen AG a decis că începând din 2020 postul de director general la Audi va fi ocupat de Markus Duesmann, un fost director de la BMW, în ideea de a pune capăt scandalului manipulării emisiilor poluante care a culminat cu arestarea fostului CEO de la Audi, Rupert Stadler, şi o amendă de 800 milioane euro.

Situația în care se află industria auto din statul cu cea mai puternică economie din Europa este cel puțin îngrijorătoare, iar măsurile drastice luate în speranța că lucrurile vor putea fi ținute sub control nu se opresc doar la producătorii de mașini, ci și la marile grupuri producătoare de componente auto. Un exemplu în acest sens este anunțul grupului Continental privind concedierea a aproximativ 5.000 de angajați până în 2028. Și acesta este doar unul dintre mesajele care arată că nici furnizorii cunoscutelor grupuri constructoare de mașini nu o duc prea bine.

Citește și:

Leave a Comment