Share

Seceta afectează grav agricultura din România. Probleme majore și în Polonia sau Cehia

Lipsa precipitațiilor din ultimele luni a dus la o secetă accentuată în majoritatea județelor țării. Nici în Polonia sau Cehia fermierii nu o duc mai bine, ambele state vorbind despre o secetă cum n-au mai avut în sute de ani.

Criza generată de pandemie nu va fi singura problemă a agriculturii din Europa Centrală și de Est, o zonă care produce anual o mare parte din necesarul de hrană al întregului continent. Multe dintre statele din zonă, inclusiv România, sunt afectate de o secetă extremă care amenință securitatea alimentară.

Toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării sunt afectate de secetă şi toate culturile semănate în toamnă pe 2,9 milioane de hectare sunt într-o situație dificilă. Conform ministrului Agriculturii, Adrian Oros, „toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării sunt afectate de secetă şi toate culturile semănate în toamnă – 2,9 milioane de hectare cu grâu secară, triticale, orz, orzoiacă şi rapiţă – sigur că gradul de afectare este diferit şi pe zone şi pe culturi. De aceea nici nu vrem să venim acum cu nişte cifre privind despăgubirile, pentru că vrem să avem o imagine completă astfel încât să putem identifica clar toate sumele care sunt necesare şi oamenii să fie despăgubiţi corect. Nu vrem să avansăm sume şi să creăm expectanţe. Trebuie să facem lucrurile temeinic, dar cu siguranţă vom despăgubi pe toţi cei care au fost afectaţi de secetă”.

Oficialul a precizat că în primul rând se va monitoriza dimensiunea pagubelor, care sunt cheltuielile medii pe fiecare fermier şi pierderea înregistrată şi ulterior se va găsi o formulă „cât mai corectă şi cât mai simplă” pentru despăgubiri.

Minsitrul susţine și că trebuie gândit un nou program, o schemă de stat, prin care să fie ajutaţi fermierii, cei care nu au făcut-o din resurse proprii, să cumpere echipamentele de udat. „De aceea suprafaţa irigată este mult mai mică decât suprafaţa irigabilă, mai ales că pe canale principale este deja introdusă apa, iar din cauza secetei extreme acolo unde a fost nevoie s-a introdus încă din martie apa pe canale. În mulţi ani nu a fost nevoie”, a explicat Adrian Oros.

Cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani

Ca și în România, agricultorii din Cehia se plâng pe bună dreptate de problemele cauzate de secetă. Ministrul ceh al Mediului, Richard Brabec, a declarat chiar că statul din Europa Centrală se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani iar sursele de apă din unele localităţi ar putea să se epuizeze.

Conform unei hărţi prezentate de Richard Brabec, doar 0,1% din teritoriul Cehiei avea un nivel normal de apă în sol la mijlocul lunii aprilie în timp ce 75,4% din teritoriul Cehiei era într-o situaţie de seceta extremă. Condiţiile secetoase persistă în Cehia încă din 2015, pe măsură ce temperaturile cresc iar ploile scad.

„Ne confruntăm cu o perioadă de secetă fără precedent, atât cu privire la durată cât şi ca impact. Râurile mai mici vor seca, ar putea fi zeci, poate sute de comunităţi, care vor fi aprovizionate cu cisternele pentru că sursele lor de apă ar putea seca”, a declarat Richard Brabec.

Problema din Cehia este agravată de faptul că majoritatea râurilor din Cehia se scurg în afara ţării precum şi de moştenirea agriculturii intensive. În perioada colectivizării forţate, parcele individuale de teren au fost unite în unele din cele mai mari zone de culturi unice din Europa, în timp ce cărările şi alte delimitări au fost eliminate. Experţii susţin că aceasta a redus în mod semnificativ capacitatea solului de a reţine apa, astfel că în prezent Cehia are probleme în a menţine un nivel sustenabil al apelor.

Richard Brabec a informat că Ministerul Mediului negociază o majorare a investiţiilor cu 3,5 miliarde de coroane în acest an, pentru măsuri de combatere a secetei.

Polonia, între lipsa apei și cea a muncitorilor din Ucraina

Ca și alte state din Europa, Polonia se bazează în mare parte în domeniul agricol pe forța de muncă atrasă din Ucraina. Pandemia i-a oprit însă pe aceștia să ajungă la locurile de muncă din Polonia și, pe lângă lipsa forței de muncă, țara se cu o secetă fără precedent.

„Este o mare panică pentru că nu ştim ce se va întâmpla cu noi”, spune Adrianna Bukowska-Lazarska, agricvultor care, în mod normal, produce peste 300 de tone de căpşuni pe an în regiunea Czerwinsk, la aproximativ 50 de kilometri vest de capitala Varşovia.

Seceta riscă să reducă producţia alimentară, a avertizat ministrul polonez al Agriculturii, Jan Krzysztof Ardanowski. Potrivit acestuia, Polonia nu se va confrunta cu o criză de alimente, dar există riscul ca preţurile să crească. Și preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, s-a arătat îngrijorat făcând apel către compatrioţii săi să economisească apa.

„Nu am mai văzut un nivel al apelor atât de scăzut de când se fac măsurători, adică de peste 100 de ani”, precizează Grzegorz Walijewski, purtătorul de cuvânt al Institutului de meteorologie şi gospodării a apelor din Polonia (IMGM).

Fenomenul nu este o noutate, dar se agravează. Statistic, un polonez dispune de 1.600 metri cubi de apă pe an, adică de trei ori mai puţin decât media din Uniunea Europeană. „Resursele noastre sunt acum comparabile cu cele ale Egiptului”, a avertizat Curtea de Conturi a Poloniei, care în luna iunie a anului trecut a publicat un raport intitulat „Polonia, deşertul Europei”.

„Iarna care a trecut nu am avut zăpadă. Acum nu avem ploi. Am avea nevoie să plouă liniştit timp de o săptămână. Pământul este foarte uscat. Trebuie să săpăm o groapă cu o adâncime de 15 centimetri pentru a găsi umiditate”, a explicat Marian Sikora, preşedintele Federaţiei producătorilor agricoli din Polonia.

Pentru moment, căpşunele doamnei Adrianna Bukowska-Lazarska nu duc lipsă de apă, un sistem de irigaţii pe care l-a instalat este alimentat cu apă provenită de la un puţ de mare adâncime. Însă „costurile mele s-au dublat. E nevoie de electricitate pentru pompe şi pentru a încălzi şi filtra apa care este prea rece”, a explicat agricultoarea.

Însă chiar dacă căpşunele poloneze cresc graţie irigaţiei artificiale, cultivatoarea nu este sigură că le va putea culege. De mai mulţi ani de această sarcină se ocupau muncitorii sezonieri veniţi din Ucraina şi Belarus. Odată cu închiderea frontierelor şi a măsurilor de carantină impuse în contextul pandemiei de coronavirus, muncitorii sezonieri din străinătate s-au rărit.

Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Agriculturii din Polonia, în 2018 şi 2019 aproximativ 60.000 de ucraineni au lucrat în sectorul agricol polonez. În pofida pandemiei, guvernul de la Varşovia a decis să le deschidă frontierele. „Însă oamenilor le este frică. Le este teamă să fie separaţi de familiile lor, teamă să nu se îmbolnăvească şi să fie introduşi în carantină fără a putea munci timp de două săptămâni”, este de părere Adrianna Bukowska-Lazarska.

Leave a Comment