România, pe locul 27 din 33 de ţări în clasamentul infrastructurii de încărcare pentru maşini electrice

Studiul Roland Berger arată că doar 40% din încărcarea maşinilor electrice are loc la domiciliu – una dintre cele mai scăzute rate la nivel global, în timp ce 38% dintre şoferi nu au acces deloc la un încărcător propriu.

Deşi circa 60% dintre respondenţi consideră reţeaua publică insuficientă, iar aproape jumătate menţionează că timpii de încărcare sunt prea mari, 75% sunt în continuare interesaţi de achiziţia unui vehicul electric, atraşi în principal de costurile totale de utilizare şi întreţinere reduse.

Conform cercetării, infrastructura de reîncărcare din România a depăşit, în cursul anului trecut, 4.500 de puncte, în creştere cu 33% faţă de anul anterior, susţinută de investiţii private şi finanţare publică.

„Infrastructura de reîncărcare electrică din România a continuat să se extindă, cu o creştere de circa 33% faţă de anul anterior, depăşind 4.500 de puncte de reîncărcare. Această evoluţie reflectă atât investiţiile ambiţioase ale sectorului privat, cât şi angajamentele din cadrul PNRR. De exemplu, cel mai mare hub de reîncărcare electrică din România a fost inaugurat în mai 2025 pe autostrada A1, cu 34 de puncte de reîncărcare de până la 400 kW, proiectate inclusiv pentru camioane electrice. Proiectul, finanţat parţial din fonduri europene, face parte dintr-o iniţiativă privată mai amplă de a instala 328 de puncte de încărcare ultra-rapidă până la finalul lui 2025. Totuşi, atingerea jalonului PNRR de 22.400 de puncte de reîncărcare până în 2026 rămâne o provocare, având în vedere că până la finalul lui 2024 s-a realizat doar 20% din plan, ceea ce face necesară accelerarea considerabilă a implementării”, notează realizatorii raportului.

În ediţia din 2025 a „EV Charging Index”, scorul obţinut de România a fost de 42 de puncte din maximum de 100, în scădere cu patru puncte, astfel că România a coborât şapte poziţii, până pe locul 27 din 33 de ţări analizate la nivel global. În ediţia anterioară, realizată în vara anului 2024, ţara ocupa locul 20, cu un total de 46 de puncte.

Referitor la adopţia autovehiculelor electrice, piaţa din România a înregistrat o contracţie accentuată în 2024 şi în prima jumătate a lui 2025, influenţată cu precădere de modificări şi întârzieri ale programului „Rabla Plus” şi de reducerea valorii tichetului.

„După ce în 2023 s-au înregistrat vânzări record de peste 15.000 de vehicule full-electrice (BEV), piaţa s-a contractat cu circa o treime în 2024, până la aproximativ 10.000 de unităţi. Dacia şi-a menţinut poziţia de lider, cu 3.263 de unităţi Spring vândute, în ciuda unei scăderi de circa 50%, urmată de Tesla, care a înregistrat o scădere de circa 20%, până la 2.550 de unităţi. Deşi segmentul BEV a scăzut semnificativ, per ansamblu, piaţa auto din România a arătat o anumită rezilienţă, vânzările de maşini noi fiind în creştere cu circa 5% faţă de anul precedent. Acest contrast subliniază sensibilitatea mai accentuată a segmentului BEV la modificările subvenţiilor guvernamentale, care influenţează direct ritmul de adopţie al vehiculelor electrice şi deciziile de achiziţie ale consumatorilor”, se arată în studiu.

În ceea ce priveşte tiparul de utilizare a maşinilor electrice în România, 37% dintre români declară că parcurg sub 10.000 km/an, cea mai mare pondere dintre ţările analizate şi mult peste media globală de 20%. “Un semnal pozitiv pentru piaţă este că 75% dintre respondenţi îşi doresc în continuare un vehicul electric la următoarea achiziţie, deşi aceasta reprezintă una dintre cele mai scăzute rate comparativ cu alte ţări europene analizate. Decizia de achiziţie este, în mare parte, determinată de considerente financiare: 60% menţionează costurile reduse de utilizare şi întreţinere, 50% protecţia mediului, iar 30% autonomia şi avantajele fiscale”, se menţionează în raport.

La nivel global, China conduce detaşat în ierarhia infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice, cu 77 de puncte din 100, în timp ce grupul ţărilor aflate pe poziţiile următoare – Norvegia (76 de puncte), SUA (71), Marea Britanie (69), Germania (69), Olanda (67), Singapore (67), Franţa (66), Thailanda (66) şi Suedia (65 de puncte) – devine din ce în ce mai compact.

Studiul Roland Berger analizează tendinţele globale în sectorul electro-mobilităţii, acoperă 33 de pieţe din cinci regiuni, fiind rezultatul interviurilor cu experţi din industrie, analizei celor mai recente date de piaţă şi al unui sondaj de opinie în rândul conducătorilor auto de vehicule electrice (full electrice şi PHEV) din toate ţările analizate.