Record negativ: cel mai slab leu din istorie
Moneda națională a atins astăzi un nou minim istoric în raport cu euro, cursul leu / euro ajungând la 4,78 / 1. Devalorizarea era așteptată, economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru menționând că leul are o tendinţă de depreciere faţă de euro pe fondul deteriorării deficitului comercial.
Banca Națională a României (BNR) a anunțat astăzi cu curs de schimb de 4,7834 lei pentru 1 euro, cea mai slabă poziționare a leului din istorie. Și dolarul a cunoscut o apreciere importantă față de leu cursul de astăzi fiind de 4,4307 lei pentru 1 USD.
Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, a declarat astăzi că „nu trebuie căutată vreo relevanţă pentru mişcarea de ieri până azi care probabil pare spectaculoasă, dar nu e deloc spectaculoasă din punctul meu de vedere ca dimensiune, ci mai degrabă trebuie să ne uităm la factorii fundamentali din spate. Cursul se depreciază nu de ieri, de azi. Are o tendinţă de depreciere de ceva timp pe fondul deteriorării factorilor fundamentali care ţin de deficitul de balanţă comercială. Deficit de balanţă comercială care s-a accentuat în ultimii ani, şi avem un deficit de cont curent printre cele mai mari din Europa, şi acest dezechilibru e generat de deficitul bugetar, în cea mai mare parte. Practic, avem o situaţie de deficite gemene: deficit de cont curent generat de un deficit bugetar mare şi nu avem deocamdată vreo claritate la nivelul politicii fiscal-bugetare în termeni de ajustare, pentru că suntem încă în vâltoarea alegerilor şi a anului electoral şi nu avem prea multe semne că ajustarea începe, ajustarea bugetului care este absolut inevitabilă”.
De asemenea, Ionuţ Dumitru a menţionat că proiecţiile Comisiei Europene arată că instituţia estimează un deficit de 7% pentru anul viitor într-un scenariu în care nu se modifică politicile fiscal – bugetare.
Întrebat dacă am putea vedea şi alte deprecieri ale monedei naţionale, Dumitru a spus că Raiffeisen Bank estimează un curs mediu de 4,85 lei pentru un euro. „Ne aşteptăm să nu avem o ajustare semnificativă a bugetului anul acesta şi ajustarea să fie amânată pentru anii următori, ceea ce va menţine cumva presiunea pe curs. Dar să sperăm că măsurile hotărâte de ajustare fiscale vor veni mai degrabă mai repede decât mai târziu”, a spus economistul.
Leul s-a depreciat joi cu 0,45 bani (0,09%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric. BNR a cotat miercuri euro la 4,7789 de lei. Leul a mai atins o cotaţie minimă record pe 21 noiembrie 2019, când cursul a fost de 4,7808 lei/euro.
La finele lunii ianuarie, analiştii CFA România anticipau o depreciere a leului în următoarele 12 luni până la un curs 4,8823 lei/euro.
BNR a anticipat declinul leului
În minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 februarie 2020, Banca Națională estima că o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă.
„Nivelul IRCC s-a redus însă la începutul trimestrului I 2020 la 2,36 la sută, de la 2,66 la sută în trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accentuat declinul în luna decembrie 2019, media ei trimestrială continuând astfel să se reducă, mişcările fiind de natură a spori incertitudinile privind transmisia şi conduita politicii monetare. În acelaşi timp, s-a observat că rata de schimb a leului a rămas practic stabilă în prima lună a anului curent, în condiţiile relativei calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziţiei fiscale, coroborată cu diferenţialul considerabil al ratei dobânzii, dar şi ca urmare a persistenţei sentimentului favorabil pe piaţa financiară internaţională, inclusiv pe fondul deciziilor/aşteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE şi Fed, şi a atitudinii unor bănci centrale din regiune. Unii membri ai Consiliului au atenţionat însă că, în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în ipoteza unor evoluţii adverse ale mediului internaţional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieţei financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilenţă din partea băncii centrale”, explică BNR în document.