Nicușor Dan: Clădirile cu risc seismic ar putea fi consolidate în 10 ani. Corupție „uriașă” în zona construcțiilor

Nicușor Dan a declarat că legislaţia care vizează consolidarea clădirilor a fost îmbunătăţită, dar obţinerea acordului tuturor proprietarilor reprezintă în continuare o „dificultate”, mai ales atunci când este vorba despre blocuri cu multe apartamente.

„În primul rând, de asta am dat drumul în masă la sute mii de metri pătraţi de expertizare, noi trebuie să ajungem să avem o situaţie reală a ceea ce este de consolidat. Dacă există banii şi faptul că statul român are această voinţă de a finanţa tot ce înseamnă consolidare, probabil, cum se întâmplă în administraţie, lucrurile decurg relativ lent, până lumea învaţă, până lumea începe să aibă încredere, probabil că o să ajungem şi noi, în condiţiile în care finanţarea există, să avem de ordinul sutelor de clădiri consolidate pe an. Şi, atunci, putem să ne gândim la un interval de 10 ani”, a susţinut primarul Bucureștiului.

El a menţionat că Administraţia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a plătit pentru expertizarea a sute de imobile din Capitală şi există zeci de clădiri pentru care a fost realizată proiectarea, astfel încât să poate fi deschis şantierul. Pentru o parte dintre aceste proiecte a fost obţinută finanţare PNRR. Totodată, Primăria Capitalei a depus cereri de finanţare prin programul naţional gratuit iniţiat de Ministerul Dezvoltării.

Nicuşor Dan a estimat că, în perioada următoare, ar putea începe lucrările de consolidare pentru cel puţin două blocuri mari.

„Aici este o problemă care vine de la nivel central – faptul că, pentru a accesa banii care sunt gratuiţi pentru consolidare, trebuie să ai acordul tuturor proprietarilor. Deci, dacă ai un bloc mare, în care ai 150 de apartamente, trebuie să ai acordul celor 150 de proprietari. De aici vine dificultatea pentru care nu sunt aşa de multe aplicaţii cum ne-am fi dorit. Adică, noi suntem un intermediar între asociaţia de proprietari şi minister. Facem toate eforturile să avem aplicaţii pe care să le ducem la minister, dar, acolo unde sunt blocurile mari, probabilitatea ca toţi oamenii să se înţeleagă, din păcate, este mică”, a explicat el.

Totodată, primarul general a admis că oamenii nu au încredere în programele de consolidare, ca urmare a modului în care au fost realizate acestea în ultimii 20 de ani.

„Oamenii, să o spun foarte direct, nu au încredere în programele de consolidare, din cauza a ceea ce s-a întâmplat de 20 de ani cel puţin, de când Primăria spune că îi ajută şi nu îi ajută”, a declarat Nicuşor Dan.

Potrivit edilului general, noua lege a consolidării rezolvă o serie de “probleme mari” din cauza cărora nu s-au accesat bani în anii anteriori.

„De exemplu, finanţarea era anuală şi nu multianuală. Şi atunci, o autoritate locală, oricât de bine intenţionată era, nu putea într-un an să facă şi proiectul, şi execuţia, să şi deconteze banii. Ăsta este unul dintre motive. Un alt motiv era că se finanţau apartamentele, dar nu se finanţau aşa-numitele spaţii cu alte destinaţie. Deci, dacă într-un bloc aveai 50 de apartamente, iar la parter aveai două sau trei spaţii comerciale, proprietarii şi Primăria, ca să acceseze banii, trebuiau să se înţeleagă ei între ei, cu acel împrumut pe 25 de ani pe care îl dădea statul şi trebuia să îi convingă şi pe cei cu spaţiile comerciale de la parter să investească integral din banii lor acest proces de consolidare. Şi, de foarte multe ori, nu reuşeau. Deci, acestea erau problemele mari”, a mai explicat el.

Nicuşor Dan a remarcat că, în baza noii legislaţii, proiectele de consolidare pot fi realizate şi de către Primăriile de sector.

„Primăriile de sector sunt mai apropiate de asociaţiile de proprietari pentru că au mult mai multe atribuţii pe zona asta şi sunt sectoare care au început să facă şi ele proiecte, adică să ajute asociaţiile de proprietari să depună proiecte de consolidare. A dispărut dificultatea cu spaţiile cu altă destinaţie, a dispărut împrumutul pe 25 de ani şi, dimpotrivă, statul finanţează integral toate cheltuielile. A rămas problema asta cu necesitatea acordului tuturor proprietarilor, care, înţeleg de la domnul ministru al Dezvoltării, a fost impusă de Ministerul Justiţiei în procesul de elaborare. Ăsta este motivul pentru care nu s-au atras bani”, a primarul general.

Nicușor Dan acuză corupția „uriașă” fără corupți

Nicuşor Dan susține și că în România există o „uriaşă corupţie” în zona construcțiilor, dar nu există şi corupţi, exprimându-şi speranţa, totodată, ca aceştia să fie condamnaţi înainte de producerea unui cutremur şi nu după, aşa cum se întâmplă în Turcia.

„Experienţa pe care o vedem acum în Turcia ne spune ceea ce eu spun de foarte multă vreme: modul în care se construieşte în România şi în Bucureşti este o chestiune de siguranţă naţională. Şi, din păcate, instituţiile care ar trebui să supravegheze modul în care se construieşte în Bucureşti nu sunt la înălţimea obiectivelor pe care ar trebui să le aibă. Dau un singur exemplu: PUZ-urile de sector. Prin PUZ-urile de sector, au stabilit instanţele, s-a permis în mod nelegal construirea în plus cu 10 de milioane de metri pătraţi. Şi de doi-trei ani, de când au fost aprobate, nu a existat vreo reacţie de la instituţiile de control ale statului. Aceasta este chestiunea asupra căreia trebuie cu toţii să ne aplecăm. Fără discuţie, există o uriaşă corupţie în zona de construire, fără să avem corupţi. Eu sper că corupţii din zona imobiliară să ajungă la puşcărie înainte să avem un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia”, a afirmat Nicuşor Dan.

El a spus că în România nu există o lege de amnistie a construcţiilor, aşa cum există în Turcia, dar numeroase autorizaţii de construire contestate de către vecini ajung să fie declarate nelegale de către instanţe. El a menţionat că Primăria pierde cam jumătate din procesele de acest tip, în baza autorizaţiilor emise de administraţii anterioare.

„Ce s-a întâmplat în Turcia a fost că în ultimii cel puţin 15 ani, după cunoştinţele mele, poate şi mai de mult, din când în când venea câte o lege de amnistie care spunea că tot ce s-a construit te duci la Primărie şi legalizezi, indiferent cum s-a construit. Din fericire, lucrul acesta nu s-a întâmplat în România, adică nu a existat o astfel de lege de amnistie. Însă, există nenumărate… Ca să vă dau un exemplu, pe autorizaţiile de construire care sunt contestate de vecini, emise de administraţiile anterioare, un proces din două îl pierdem, în sensul că instanţa spune că autorizaţia este nelegală”, a precizat edilul.

Nicuşor Dan a adăugat că o construcţie, chiar dacă nu respectă prevederile în vigoare, ajunge să intre în circuitul civil în cazul în care nu este contestată.

„Deci, gradul de nelegalitate – etaje în plus, mărirea POT-ului, a CUT-ului, lipsă de spaţii verzi, subsol care nu e sobsol, ci e etaj, mansardă cu două etaje – gradul acesta de nelegalitate este extrem de mare. Toate aceste clădiri, atât timp cât nu le-a contestat nimeni, au intrat în circuitul civil. Adică Primăria a dat autorizaţia nelegală, tot Primăria a făcut procesul-verbal de recepţie şi tot Primăria a dat certificatul de edificare. Ele sunt intabulate în Cartea funciară şi sunt libere să fie vândute mai departe”, a explicat primarul general.

Citește și:

• Nicușor Dan acuză prefectul Bucureștiului de alianță cu speculatorii imobiliari: liber la blocuri în zona istorică a Capitalei
• Nicușor Dan consideră că lucrările la Pasajul Doamna Ghica ar putea fi finalizate înainte de termen