Share

Klaus Iohannis: Așteptăm decizia aliată de înfiinţare a unui Grup de luptă în România

Klaus Iohannis, preşedintele României, consideră că agresiunea rusă contra Ucrainei confirmă necesitatea şi urgenţa consolidării posturii NATO pe Flancul Estic.

„România a pledat insistent, în ultimii ani, pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe întregul Flanc Estic, într-un mod unitar şi coerent. Agresiunea rusă contra Ucrainei şi noua realitate de securitate definită prin prezenţa militară masivă a Rusiei în Ucraina şi în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea şi urgenţa acestei consolidări a posturii pe Flancul Estic. Salut măsurile adoptate recent la nivelul NATO, respectiv suplimentarea forţelor, inclusiv în România, activarea Planurilor de Răspuns Gradual şi desfăşurarea, în premieră, a Forţei NATO de Răspuns, ca parte a apărării colective. Apreciem contribuţiile aliate din România şi ţin să mulţumesc Poloniei şi Turciei pentru că sunt parte a acestor eforturi de asigurare a unei posturi robuste a NATO în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Dorim, în acest context, ca decizia aliată de înfiinţare a unui Grup de luptă în România să fie aprobată cât mai curând posibil şi contăm pe sprijinul ţărilor dumneavoastră în acest sens”, a declarat Klaus Iohannis în debutul trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională.

De asemenea, el a precizat că România îşi va consolida propria capacitate de apărare.

„Intenţionăm să creştem cheltuielile militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%. Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă”, a arătat Klaus Iohannis.

El a subliniat că este cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial şi că România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va continua să acorde asistenţă multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean.

Şeful statului a amintit că, recent, s-a decis înfiinţarea în România a unui centru de distribuţie a asistenţei umanitare internaţionale pentru Ucraina, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor către Ucraina şi cetăţenii săi.

Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că România, Polonia şi Turcia sunt trei state importante în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi că individual, dar mai ales în context aliat, aceste ţări au responsabilităţi complexe în asigurarea securităţii şi a stabilităţii în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic al NATO.

„Am convingerea că, mai ales în actualul context securitar, printr-un dialog trilateral intensificat, pe multiple dimensiuni, ne vom coordona mai bine eforturile, vom putea iniţia noi proiecte de cooperare şi vom obţine rezultate benefice pentru România, Polonia şi Turcia şi pentru securitatea regională. Totodată, împreună putem face mai mult pentru partenerii estici, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, care au nevoie de sprijinul nostru politic şi practic pentru a rezista diferitelor forme de presiune din partea Rusiei”, a declarat preşedintele României.

Klaus Iohannis a atras atenţia asupra necesităţii de a sprijini Republica Moldova, care se confruntă cu dificultăţi sporite în gestionarea fluxului crescut de refugiaţi şi cu o nouă posibilă criză energetică.

„Unitatea de poziţie şi acţiune a NATO, a Uniunii Europene şi a aliaţilor în ansamblu ne conferă o forţă de necombătut. Prin urmare, trebuie să rămânem uniţi şi solidari, dedicaţi apărării valorilor şi principiilor care ne leagă, dar, în egală măsură, şi apărării colective, aşa cum este prevăzută de articolul 5 al Tratatului de la Washington”, a afirmat Iohannis.

Preşedintele a arătat că agenda trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională vizează Summitul NATO programat, situaţia de securitate pe Flancul Estic, migraţia şi terorismul, precum şi schimbările climatice.

Leave a Comment