Investiții majore, dar întârziate, în porturile românești

decembrie 23, 2022

Portul Galaţi a căpătat o relevanţă aparte odată cu declanşarea conflictului din Ucraina, iar autorităţile române au sprijinit ţara vecină şi prin reoperaţionalizarea căii ferate de la Galaţi la Giurgiuleşti. În acest context, în portul Galaţi vor fi făcute investiţii care vor asigura dezvoltarea componentei de transport multimodal, mai ales că trebuie asigurată conectivitatea între fluviile Dunărea şi Rin.

În acest sens, la începutul lui noiembrie, Executivul a aprobat investiţii pentru creşterea capacităţii de operare a porturilor Constanţa şi Galaţi, în valoare de peste 786 milioane de lei. Din total, 780,256 milioane de lei sunt destinaţi construcţiei unei platforme multimodale în portul Galaţi care va asigura mult mai eficient conexiunea pe reţeaua centrală pan-europeană Rin-Dunăre. Aici va fi construit un cheu vertical pe o lungime de 868 de metri, vor fi suplimentate suprafeţele portuare şi vor fi modernizate zonele de acces rutier şi feroviar. Finanţarea este asigurată din fonduri europene (CEF şi POIM), fonduri de la bugetul de stat, sume din bugetul CN APDM SA Galaţi şi surse proprii ale unor partenerilor privaţi.

În cazul portului Constanţa, investiţiile au o valoare de 5,355 miliarde de lei din fonduri europene, sume alocate Ministerului Transporturilor din bugetul de stat şi din venituri proprii ale CFR SA, şi vizează continuarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare din portul Constanţa. Aceste investiţii vor duce la creşterea fluxurilor de marfă şi transferarea acestora mult mai eficient de la modul de transport maritim la modurile de transport terestre. Astfel, va creşte atât capacitatea de operare a portului Constanţa, cât şi importanţa acestuia pentru aprovizionarea altor zone. În plus, pe lângă modernizarea reţelei feroviare, proiectul prevede şi lucrări de consolidare care vor mări suprafeţele şi vor optimiza activităţile de manevră.

De altfel, în portul Galaţi a fost redeschisă linia cu ecartament larg, după 22 de ani, lucrarea fiind realizată de CFR Infrastructură din fonduri proprii. Au fost înlocuite 780 de traverse din lemn speciale de 2,80 metri şi 246 de traverse din lemn speciale de pe aparate de cale şi pe linia încălecată. Au fost înlocuite 5.382 de tone de material mărunt de prindere, s-a făcut completarea prismei cu 385 de tone de piatră spartă şi executarea burajelor tehnologice. Toate acestea, pentru sosirea trenurilor cu cereale din Ucraina, destinate exporturilor, România trebuind să fie pregătită pentru a asigura transportul mărfurilor din Ucraina către Uniunea Europeană şi zona non-UE. Aproximativ 60% din cantitatea de cereale exportată în acest an de Ucraina a trecut prin România.

În plus, pe 7 decembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a semnat două contracte de finanţare de aproximativ 264 milioane de lei care vor îmbunătăţi capacitatea operaţională a porturilor Brăila şi Galaţi.

Portul Brăila va beneficia de 126,82 milioane de lei pentru integrarea în fluxul internaţional de mărfuri, iar pentru creşterea capacităţii de mărfuri a acestui port va fi modernizată infrastructura portuară şi drumurile de acces interioare.

Lucrările care trebuie finalizate până la sfârşitul anului viitor (2023) vizează modernizarea danelor 26 şi 27 şi amenajarea acestora pentru creşterea capacităţii de mărfuri transportate pe căi navigabile interioare la 260.000 tone/an (până în anul 2030).

„Prin acest proiect, Portul Brăila va deveni un motor de creştere economică pentru Regiunile de Dezvoltare Sud-Est şi Nord, inclusiv prin îmbunătăţirea conexiunilor la reţelele TEN-T (Core şi Comprehensive)”, consideră şeful de la Transporturi.

Portul Galaţi are la dispoziţie 136,94 milioane de lei pentru amenajarea danei Ro-Ro (roll on/roll off) din Bazinul Nou, ceea ce va permite creşterea cu aproximativ 48.000 tone (în primul an de exploatare) a volumului de mărfuri, reducerea timpilor de încărcare/ descărcare, creşterea siguranţei în timpul operaţiunilor portuare.

Lucrările trebuie finalizate, de asemenea, tot până la sfârşitul anului 2023 şi vizează reabilitarea cheurilor de acostare ale danelor 39 şi 40, amenajarea rampei Ro-Ro la dana 41, amenajarea cheului între rampa Ro-Ro şi platforma multimodală.

Şi de la Uniunea Europeană vor veni 60 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa şi construcţia podului de la Ungheni, în condiţiile în care aceasta a decis să sprijine cu 616 milioane de euro un număr total de 35 de proiecte care vor permite investiţii în infrastructuri cheie ce pot fi utilizate atât în scop civil cât şi militar, un lucru important având în vedere agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Cele 35 de proiecte, printre care se numără şi două din România, au fost selectate în cadrul celei de-a doua cereri de propuneri incluse în Pachetul de Mobilitate Militară.

Acestea vizează modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, etapa 1 Valu lui Traian, care va beneficia de o finanţare de la UE în valoare de 43,515 milioane de euro, precum şi designul şi construirea podului peste Prut de la Ungheni, care va beneficia de o finanţare de 16,486 milioane de euro.

În Portul Constanţa, 35 de linii de cale ferată (13,398 km) şi 75 de aparate de cale noi au fost redeschise circulaţiei, lucrări efectuate de CFR SA. Totodată, sunt în execuţie 64 de linii (29,795 km), 51 de aparate de cale şi şapte treceri la nivel. De altfel, Portul Constanţa a avut anul trecut cea mai puternică creştere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%.

Citește și: