Ilie Bolojan: Dacă vom avea un buget stabil, din februarie trebuie să lucrăm la dezvoltare

„Dacă închidem lunile ianuarie şi februarie cu aceste măsuri care pregătesc bugetul şi avem un buget stabil, din februarie trebuie să lucrăm pentru a crea condiţii de dezvoltare, să ne finalizăm investiţiile în energie, pentru că o miză importantă este să avem o energie mai ieftină şi energie suficientă care poate fi produsă în România. Terminarea centralei de la Iernut este un obiectiv important pe care trebuie să îl închidem anul acesta. Avem anul acesta cea mai mare investiţie din forajele din Marea Neagră, pe care dacă o finalizăm în bună regulă, vom avea câteva miliarde de metri cubi de gaz suplimentar în 2027, care va face ca România să devină un exportator net de gaz şi să gândim lucruri prin care acest gaz să fie valorificat în economia noastră. Trebuie să ne luptăm, să creăm condiţii pentru a ne susţine campionii noştri să-şi crească producţia, să exporte produsele româneşti, în aşa fel încât să ne echilibrăm balanţa comercială”, a afirmat Ilie Bolojan aseară, la un post TV.

Premierul a subliniat şi necesitatea atragerii de investiţii străine în România, arătând că acestea pot fi făcute doar în contextul unei guvernări stabile.

“Asta înseamnă transfer de tehnologie, asta înseamnă locuri de muncă bine plătite şi acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem (…) pot fi făcute doar dacă ai o guvernare care este stabilă. Aşa cum am mai discutat, dobânzile pe care le plăteşte România nu sunt date doar de modul în care gestionezi bugetul, ci şi de perspectiva pe care o au creditorii care te împrumută, (…) vizavi de ce se va întâmpla în guvernare peste şase luni, peste un an de zile, peste doi ani de zile, deci de stabilitate. Asta înseamnă să fim responsabili fiecare dintre noi acolo unde suntem”, a punctat Bolojan.

Totodată, Ilie Bolojan consideră că, la Curtea Constituţională, s-a creat „o minoritate de blocaj” în privinţa luării unei decizii pe tema pensiilor magistraţilor.

„Era foarte bine ca CCR să tranşeze cât mai repede posibil orice fel de solicitare legată de constituţionalitatea unui proiect de lege. Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare şi nu se amână lucrurile. Fără să am date din interior vizavi de ceea ce s-a întâmplat, dar din relatările publice care au fost prezentate în media, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj, dacă pot să spun aşa, care a amânat această decizie. Sper să se găsească resorturile şi înţelepciunea ca pe data de 16, deci în această lună, să se ia o decizie. Având în vedere că am căutat să respectăm toate prevederile constituţionale legate de deciziile anterioare ale Curţii în ceea ce priveşte pensiile magistraţilor, sper să se ia o decizie favorabilă pentru că acest proiect de lege nu este gândit împotriva unei categorii, nu este gândit să rezolve, să spunem, un aspect de imagine sau este ambiţia unei persoane sau unui guvern. Pur şi simplu este o problemă care ţine de o minimă justeţe socială”, a precizat Ilie Bolojan.

Premierul a spus că eventuale amânări ale CCR în acest caz ar fi inoportune şi a subliniat că nu există la această dată un conflict între Guvern şi o parte a justiţiei.

Bolojan a punctat că nu se pune problema modificării proiectului de lege care vizează pensiile magistraţilor.

„Nu cred că există astăzi o masă critică pentru a modifica legislaţia, trebuie văzut cum vor evolua lucrurile, dar eu cred că în luna ianuarie sunt toate condiţiile, pentru că acest proiect nu este de ieri, de astăzi, este de ceva timp acum, practic este din vară în discuţie, deci nu este un subiect care are nevoie de analize spectaculoase. Este discutat de foarte multe ori, datele sunt cât se poate de clare. Cred că este un proiect corect pentru societatea din România, care creează premizele pentru a elimina nişte nedreptăţi care s-au acumulat în aceşti ani. Nicăieri nu mai există astfel de lucruri şi trebuie să le corectăm. (…) Din punctul meu de vedere, nu există niciun conflict între Guvern şi o parte din justiţie. Ceea ce am făcut propunând acest proiect de lege este un angajament pe care coaliţia l-a trecut în programul de guvernare. Este o realitate pe care românii o percep foarte puternic ca fiind o nedreptate acumulată de ani de zile. Prin urmare, nu există un proiect care este făcut împotriva cuiva”, a arătat prim-ministrul.

El a adăugat că în perioada următoare se are în vedere creşterea vârstei de pensionare în cazul mai multor categorii profesionale, inclusiv angajaţi MAI.

„Trebuie să creştem vârsta de pensionare în toate domeniile, în aşa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil şi pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat. Gândiţi-vă, de exemplu, că avem în zona de Interne un poliţist criminalist, un poliţist de judiciar, care în jur de 50 de ani este la maturitatea experienţei profesionale. Ori, atunci îl pensionezi în loc ca cel puţin 10 ani încolo, până la 60 de ani poate să lucreze fără niciun fel de probleme. Aşa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oamenii experimentaţi, care nu sunt într-o situaţie de indisponibilitate fizică. (…) Sigur, acolo unde sunt activităţi care nu mai pot fi derulate de la o anumită vârstă încolo, acolo se găsesc alte variante pentru o pensionare mai rapidă, dar nu la 48, nu la 50, nu la 52 de ani”, a continuat premierul.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.