Cine este Robert Francis Prevost, noul Papă Leon al XIV-lea

Americanul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, care a devenit joi primul papă din istorie originar din Statele Unite, este un om care ascultă şi sintetizează, considerat un reprezentant al cardinalilor moderaţi şi care cunoaşte atât situaţia de pe teren, cât şi funcţionarea Vaticanului.

Un episcop „nu trebuie să fie un mic prinţ care stă în regatul său, el trebuie să fie aproape de oamenii pe care îi serveşte şi să meargă cu ei, să sufere alături de ei”, a declarat el în 2024 pentru site-ul Vatican News.

Ridicat la rangul de cardinal în 2023 de papa Francisc, care i-a susţinut ascensiunea la Vatican, Robert Francis Prevost a fost, înainte să fie ales papă, membru în şapte dicastere (echivalentul ministerelor la Vatican).

Robert Francis Prevost a fost conducătorul influentului Dicaster al Episcopilor, ceea ce a făcut din el consilierul precedentului papă în ceea ce priveşte numirea prelaţilor.

Papa Francisc îl aprecia în mod deosebit pe acest cardinal american, adeseori descris ca fiind discret şi rezervat, şi care, timp de mulţi ani, a lucrat în „periferii”, acele teritorii îndepărtate sau până atunci neglijate de Biserica Catolică.

Născut la Chicago, arhiepiscopul Prevost a petrecut de două decenii în Peru, unde a desfăşurat activităţi misionare şi a devenit arhiepiscop emerit de Chiclayo, în nordul ţării.

El are, de asemenea, în cadrul Curiei – Guvernul Vaticanului -, reputaţia de a fi un moderat capabil să reconcilieze puncte de vedere divergente.

În perioada premergătoare conclavului, experţii de la Vatican l-au desemnat ca favorit în rândul cardinalilor americani, pe baza experienţei sale în domeniu, a viziunii sale globale şi a capacităţii sale de a naviga prin birocraţia Vaticanului.

Cotidianul italian La Repubblica l-a descris drept „cel mai puţin american dintre americani” datorită tonului său moderat.

Cunoştinţele lui aprofundate de drept canonic l-au făcut, de asemenea, să fie considerat ca o alegere liniştitoare pentru cardinalii conservatori, care aspiră la o atenţie mai mare acordată teologiei.

După moartea papei Francisc, el a afirmat că “mai sunt multe de făcut” în Biserica Catolică.

„Nu ne putem opri, nu ne putem întoarce. Trebuie să vedem ce vrea Duhul Sfânt pentru Biserica de astăzi şi de mâine, pentru că lumea în care trăieşte Biserica astăzi nu este aceeaşi cu lumea de acum zece sau douăzeci de ani”, a declarat el în luna aprilie.

„Mesajul este întotdeauna acelaşi (…), dar modul de a ajunge la oamenii de astăzi, la tineri, la săraci, la politicieni, este diferit”, a adăugat el.

Născut pe 14 septembrie 1955, monseniorul Prevost a studiat la seminarul secundar al Ordinului Sfântul Augustin, în care s-a înscris în 1977. Este licenţiat în teologie şi are, de asemenea, o diplomă în matematică.

Hirotonit preot în 1982, a fost trimis, doi ani mai târziu, ca misionar în Peru, ţară în care a rămas mulţi ani.

S-a întors la Chicago în 1999 ca Superior Provincial al Augustinienilor din Midwest, devenind apoi Prior General, în 2001.

În 2014, papa Francisc l-a numit administrator apostolic al diecezei de Chiclayo, în nordul statului Peru.

În 2023, arhiepiscopul Prevost a fost numit prefect al puternicului Dicaster al Episcopilor, una dintre cele mai importante funcţii din Guvernul Vaticanului.

În această poziţie strategică, el i-a succedat cardinalului canadian Marc Ouellet, care a fost acuzat de agresiune sexuală şi a demisionat din motive legate de vârsta sa înaintată.

Arhiepiscopul Prevost este şi preşedintele Comisiei Pontificale pentru America Latină.

Provocările noului Papă

Unitatea

În cei 12 ani de pontificat ai Papei Francisc şi deşi cardinalii nu vor să o recunoască, a putut fi observată o Biserică împărţită în două aripi, una mai moderată şi cealaltă mai conservatoare, extrem de critică faţă de deschiderile Papei Francisc.

Încercarea de a uni diferitele poziţii va fi strategică, la fel şi continuarea pe calea “sinodalităţii”, şi anume de a construi o Biserică în care fiecare să aibă o voce, chiar dacă multora nu le place ideea.

Finanţele

Este unul dintre subiectele cele mai discutate în adunările cardinalilor pregătitoare ale conclavului.

Printre revoluţiile implementate de Papa Francisc se numără şi cea a finanţelor Vaticanului, cu eforturi de transparenţă mai ales la IOR (banca Vaticanului).

Cu toate acestea, noul pontif va trebui să abordeze problema cuferelor goale printr-o analiză reală a cheltuielilor, întrucât donaţiile către Biserică au scăzut considerabil.

Abuzurile sexuale

Deşi Papa Francisc a stabilit mai multe norme pentru combaterea abuzului sexual în Biserică, mai sunt multe de făcut, iar asociaţiile victimelor cer aplicarea acestor legi în eparhii, o mai mare transparenţă în gestionarea făcută de Vatican şi în procese şi, mai presus de toate, proceduri şi investigaţii mai rapide.

Grea misiune, căci la scurt timp după prima apariţie publică a noului Suveran Pontif, Reţeaua Supravieţuitorilor Abuzurilor Sacerdoţilor (SNAP), o reţea dedicată contabilizării cazurilor de abuzuri sexuale comise de preoţi şi de sprijinire a victimelor, l-a acuzat pe abia alesul Papă Leon al XIV-lea că a muşamalizat cazurile de abuz în timp ce era episcop în Peru.

Grupul a difuzat un comunicat în care a denunţat că, mai întâi ca misionar şi mai apoi ca episcop de Chiclayo (Peru), Leon al XIV-lea a fost conştient de abuzuri şi nu a reuşit să acţioneze corespunzător pentru a le combate.

În comunicatul SNAP se remarcă faptul că, în rolul său de misionar, el a permis unui preot acuzat că a abuzat minori, a cărui activitate pastorală fusese restrânsă începând cu 1991, să locuiască la mănăstirea augustiniană St. John Stone din Chicago (SUA) în 2000, “în ciuda proximităţii acesteia de o şcoală elementară catolică”.

Mai mult, organizaţia a denunţat că, atunci când cardinalul american era episcop de Chiclayo, trei victime au depus plângeri la autorităţile civile în 2022, după ce nu au constatat niciun progres din partea eparhiei referitor la cazurile lor.

„Victimele susţin că Prevost nu a deschis o anchetă, a trimis informaţii insuficiente la Roma şi că eparhia i-a permis preotului vizat să continue să oficieze Liturghia. (Victimele) au inclus chiar fotografii – drept probe – cu preotul oficiind Liturghia după formularea plângerii”, a declarat SNAP în comunicatul său.

Organizaţia a depus o plângere împotriva lui Prevost pe 25 martie 2025, în temeiul decretului “Vos estis lux mundi”, un document din 2023 al Papei Francisc care conturează regulile pe care Biserica Catolică trebuie să le urmeze în ceea ce priveşte abuzurile sexuale comise de către preoţi sau de către membri ai institutelor religioase.

SNAP solicită acum acţiuni decisive din partea Papei Leon al XIV-lea în primele 100 de zile de pontificat, cum ar fi crearea unei Comisii Globale pentru Adevăr cu cooperarea deplină a Vaticanului şi punerea în aplicare a unei legi universale de toleranţă zero în dreptul canonic.

Participarea femeilor

Odată cu moartea Papei Francisc s-a închis aproape categoric posibilitatea ca femeile să devină preoţi, dar şi posibilitatea ca femeile să slujească drept diacon.

Posibilul diaconat feminin, alături de o prezenţă mai mare a femeilor în funcţii de putere, va fi o altă provocare, deoarece multe grupuri catolice nu vor renunţa la revendicările lor.

Numirea călugăriţei Simona Brambilla în ianuarie 2025 ca prefect sau „ministru” al Departamentului pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, de care depind toate ordinele religioase, în locul unui cardinal, aşa cum era cazul până atunci, a fost un lucru care nu a plăcut multora din ierarhia Bisericii.

Binecuvântări pentru cuplurile homosexuale

Însă, dacă un document a creat diviziuni în cadrul Bisericii Catolice, acesta a fost “Fiducia Supplicans”, textul publicat de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, care explica faptul că cuplurile considerate “neregulate” de Biserică, inclusiv cuplurile de acelaşi sex, pot primi binecuvântarea.

Biserica africană s-a opus în unanimitate acestui document şi i-a cerut explicaţii Papei Francisc. Noul suveran pontif va trebui să răspundă episcopilor de pe unul dintre continentele în care catolicismul continuă să crească.

Relaţia cu China

La nivel diplomatic, acordul semnat cu China în timpul pontificatului lui Jorge Bergoglio, de coordonare a numirii episcopilor şi care a fost reînnoit, a fost considerat o piatră de hotar pentru apropierea dintre cele două ţări, care nu au relaţii diplomatice, şi pentru protejarea catolicilor.

Cu toate acestea, mulţi din Biserica Catolică nu acceptă faptul că Beijingul are un cuvânt de spus în alegerea unui episcop, în special administraţia SUA, care şi-a accentuat la un moment dat criticile faţă de dialogul cu China.

SUA

Relaţiile cu Statele Unite şi actualul său preşedinte, Donald Trump, vor fi o altă provocare diplomatică ce trebuie abordată de noul suveran pontif, în contextul în care Papa Francisc şi secretarul său de stat, Pietro Parolin, şi-au exprimat clar distanţarea faţă de administraţia SUA pe teme precum politicile antiimigraţie şi tăierile de fonduri în domeniul cooperării internaţionale.

Va fi interesant de văzut cum va fi relaţia lui Trump cu compatriotul său.

Ceea ce ştim până acum este că contul de socializare de pe platforma X al celui care a fost până joi cardinalul Robert Francis Prevost reflectă angajamentul său faţă de drepturile migranţilor şi lupta împotriva schimbărilor climatice. Contul include, de asemenea, critici – sub formă de preluări – la adresa afirmaţiilor actualului vicepreşedinte al SUA, JD Vance, convertit la catolicism, şi faţă de politicile de imigraţie promovate de Donald Trump în timpul celor două mandate ale sale.

De exemplu, la 3 februarie, Leon al XIV-lea a preluat un articol de opinie al unui jurnalist de la publicaţia National Catholic Reporter intitulat „JD Vance greşeşte: Iisus nu ne cere să facem o ierarhie a dragostei noastre pentru ceilalţi”, care reprezenta o critică la ceea ce declarase vicepreşedintele american, şi anume nevoia de a avea grijă mai întâi de toate de propria familie, lăsându-i la urmă pe cei care ne sunt mai puţin apropiaţi.

În ultima sa postare pe X, din 14 aprilie, Prevost a redistribuit un articol scris de episcopul salvadorian Evelio Menjivar-Ayala care punea sub semnul întrebării acordurile dintre Trump şi preşedintele salvadorian Nayib Bukele de a deporta imigranţi fără acte din SUA şi de a-i plasa în Centrul de izolare a terorismului (Cecot).

În ultimul deceniu, retweeturile noului Papă au reflectat un angajament faţă de săraci şi de migranţi – în special refugiaţii venezueleni din Peru – şi faţă de combaterea schimbărilor climatice. Ele au condamnat, de asemenea, deţinerea de arme în SUA şi au împărtăşit rugăciuni în memoria lui George Floyd, americanul de culoare care a murit în 2020 după ce un poliţist alb a stat cu genunchiul pe gâtul lui minute în şir.

În acelaşi timp, mesajele Papei Leon al XIV-lea dezvăluie şi opoziţia lui faţă de avort şi eutanasie.

Prevost, care ar urma să folosească de acum încolo contul Pontifex, urmărea doar 87 de persoane pe X, între care pe fostul preşedinte peruan Martin Vizcarra şi pe actorul spaniol Miguel Angel Fraile.

Trei indicii despre viitor

Din primele sale momente petrecute în balconul Bazilicii Sfântul Petru, Papa Leon al XIV-lea a oferit lumii întregi trei indicii importante despre ce fel de lider va fi noul conducător al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de credincioşi, informează Reuters.

Leon al XIV-lea, fostul cardinal american Robert Prevost, a fost ales papă de cardinalii catolici, joi, în a doua zi a conclavului întrunit pentru alegerea succesorului papei Francisc, care a murit luna trecută.

El este primul papă originar din Statele Unite, dar are dublă cetăţenie, deţinând-o şi pe cea a statului Peru, unde a fost misionar timp de decenii înainte de a deveni cardinal.

Primul indiciu oferit lumii întregi de papa Leon al XIV-lea a fost alegerea numelui său papal. Papii folosesc adeseori această alegere pentru a transmite primul lor semnal important cu privire la priorităţile viitorului mandat papal.

Papa Francisc şi-a luat numele de la Sfântul Francisc din Assisi din secolul al XIII-lea, care a respins bogăţia şi a dorit să se îngrijească de săraci.

Precedentul papă care a purtat numele Leon, papa Leon al XIII-lea, şi-a concentrat mare parte din papalitatea sa din 1878-1903 pe apărarea drepturilor lucrătorilor, solicitând salarii echitabile, condiţii de muncă mai bune şi dreptul angajaţilor de a se alătura sindicatelor.

„Prin alegerea numelui de Leon al XIV-lea, el arată că este angajat faţă de învăţătura socială a bisericii”, a declarat reverendul Thomas Reese, un comentator iezuit care urmăreşte îndeaproape istoria papalităţii.

Al doilea indiciu transmis de noul papă Leon al XIV-lea a fost alegerea limbii şi a cuvintelor pe care le-a rostit, care au pus un accent clar pe nevoia de pace în lume, un aspect asupra căruia şi papa Francisc a insistat adeseori.

Nicio parte din discursul adresat de noul suveran pontif mulţimii reunite joi în Piaţa Sfântul Petru nu a fost în limba engleză, ci în italiană, limba papalităţii, şi a inclus o scurtă incursiune în spaniolă, pentru a-şi saluta fosta comunitate din Peru. El nu a menţionat Statele Unite.

„La pace sia con tutti voi!” („Pacea să fie cu voi toţi!”), primele cuvinte rostite în public de papa Leon al XIV-lea, au fost ecoul celor folosite de catolici în sărbătorile lor, însă au transmis şi un mesaj imediat de pace într-o lume devastată de conflicte.

Înainte de a intra în conclavul care a început pe 7 mai, cardinalii catolici au emis o declaraţie publică în care au deplâns conflictele „din Ucraina, Orientul Mijlociu şi din multe alte părţi ale lumii” şi au lansat un „apel din inimă” pentru pace.

Noul papă a spus că vrea să împărtăşească pacea lui Dumnezeu, numind-o „o pace dezarmată şi o pace dezarmantă”, care este „smerită şi perseverentă”.

Leon al XIV-lea l-a menţionat, de asemenea, pe papa Francisc, care a oferit ultima sa binecuvântare credincioşilor din Roma în Duminica Paştelui, cu o zi înainte de a muri în urma unui accident vascular cerebral, după ce s-a luptat timp de mai multe săptămâni cu o dublă pneumonie.

„Încă avem în urechi acea voce slabă, dar mereu curajoasă a Papei Francisc”, a spus el.

Papa Leon al XIV-lea a cerut permisiunea de a oferi credincioşilor aceeaşi binecuvântare pe care papa Francisc a folosit-o cu doar câteva săptămâni în urmă, spunând: „Dumnezeu ne iubeşte, Dumnezeu îi iubeşte pe toţi, iar răul nu va învinge. Suntem în mâinile lui Dumnezeu”.

Al treilea indiciu transmis de noul papă a constat în alegerea ţinutei sale.

Spre deosebire de papa Francisc, care a respins toate „capcanele” papalităţii apărând în public îmbrăcat doar în alb şi cu crucea papală, inclusiv în prima zi în care a fost ales, în 2013, papa Leon al XIV-lea a purtat joi seară un veşmânt papal tradiţional de culoare roşie, îmbrăcat peste sutana sa albă.

Astfel, deşi Leon al XIV-lea se înscrie în tradiţia regretatului Francisc, el a semnalat că este totuşi un papă nou şi diferit.

Citește și:

• Habemus Papam! Cardinalul american Robert Francis Prevost a devenit Papa Leon al XIV-lea