Bricul Mircea a deschis Festivalul Mării la 80 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Române

Potrivit Academiei Navale Mircea cel Bătrân (ANMB) în perioada 5 mai – 7 august, velierul Mircea a străbătut peste 8.500 mile marine pe parcursul a 93 de zile de marş, făcând escale în 12 porturi europene (Siracusa, Barcelona, Almeria, Cadiz, Brest, Rouen, Haga, Hamburg, Southampton, Lisabona, Valleta şi Istanbul), primind la bord peste 12.000 de vizitatori.

„Un moment distinct a avut loc în Portul Hamburg, unde se află şantierul de construcţie al istoricului velier şi de unde, în urmă cu 80 de ani, şi-a început lungul voiaj în slujba Forţelor Navale Române. Astfel, pentru a celebra acest eveniment, pe 27 iunie, în prezenţa şefilor forţelor navale române şi germane, a ambasadorului României în Germania şi a ataşaţilor apărării din ţările care au avut cadeţi la bord, a directorului Şantierului Blohm&Voss şi a autorităţilor landului Hamburg, a avut loc ceremonia care a marcat actul de naştere a N.Ş. Mircea”, anunță oficialii ANMB.

80 de ani în serviciul României

Nu sunt mulți cei care știu cum a ajuns „Mircea” în România și care a fost rolul său de-a lungul istoriei. În 1882, primul bric Mircea a fost comandat de statul român unui șantier naval din Anglia. Era o navă construită integral din lemn, având la bază o goeletă cu două catarge. După ce a supraviețuit, în 1888, unei furtuni nemaivăzute până atunci în Marea Neagră, dar și Primului Război Mondial, bricul a fost torpilat de aviația rusă în timpul unei incursiuni de bombardament din anul 1944. Încă din 1939, primului bric i se alăturase un al doilea, construit de această dată în șantierele germane Blohm und Voss din Hamburg. Dotat cu trei catarge, acesta a fost transmis de germani autorităților române pe 17 mai 1939.

Între 3 iulie şi 3 septembrie 1939, noul bric efectuează primul său voiaj în Mediterana, trecând prin porturile Palermo, Toulon, Pallma de Mallorca și Alger. În timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, bricul cu trei catarge și sistem auxiliar diesel de propulsie este trimis în conservare pe Dunăre. În august 1944, nava a fost arestată şi reţinută de sovietici, la fel ca şi cea mai mare parte a flotei fluviale şi maritime a României. Denumită deja „Mircea”, nava a fost rebotezată de sovietici „Rion”. Doi ani mai târziu, Mircea este retrocedat României după intervenția regelui Mihai I. Conform istoricilor, acest gest care avea legătură mai mult cu imaginea de mare putere a URSS a avut drept cauză mai degrabă faptul că bricul fusese construit cu bani provenind, parțial, dintr-o colectă publică decât influenței regelui. Ruși au considerat că nava este a poporului.

Modernizarea bricului Mircea

Pentru că în timpul Războiului Rece nava nu a putut efectua prea multe voiaje și nici nu a putut fi reparată decât minor în atelierele navale din fostul Bloc Sovietic, abia în 1966, vasul a fost trimis pentru reparaţii şi modernizare la atelierele Blohm und Voss din Germania. Ulterior, o a doua reparaţie capitală a avut loc la începutul anilor 2000 la șantierul naval din Brăila. Cea mai temerară călătorie a navei-şcoală are loc în 1976, cu ocazia sărbătoririi bicentenarului SUA. Relaţia privilegiată a României de atunci cu Statele Unite ale Americii a stat la baza invitării bricului românesc peste Ocean. Călătoria s-a făcut aproape exclusiv cu ajutorul velelor, echipajul românesc participând şi la câteva regate organizate de gazde şi defilând pe străzile New York-ului. Ulterior, bricul Mircea a mai efectuat alte două traversări ale Oceanului Atlantic.

El este „Mircea”

Potrivit datelor tehnice oferite de Academia Navală “Mircea cel Bătrân” (ANMB), „Mircea” este un velier tip bark de clasa A, cu trei arbori, având înălţimea maximă de 44 de metri, pe care pot fi arborate în marş 23 de vele, ce însumează o suprafaţă totală de 1.750 de metri pătraţi. Din aceeași serie cu „Mircea” mai fac parte navele-surori Eagle (SUA), Gorch Fock I (Germania), Gorch Fock II (Germania) şi Sagres (Portugalia). „Numele navei provine de la vestitul voievod Mircea cel Bătrân, care a cârmuit Ţara Românească în perioada 1386-1418 şi sub a cărui domnie navigaţia autohtonă şi comerţul efectuat pe mare au cunoscut o mare dezvoltare, vasele româneşti navigând, încă de pe atunci, în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană, el însuşi adăugându-şi titulatura monarhică de Domn până la Marea cea mare”, menționează oficialii ANMB.

Ca semn distinctiv, velierul are în prova, sub bompres, un galion reprezentându-l pe domnitorul Mircea cel Bătrân îmbrăcat cu bluză albastră, mantie roşie şi purtând pe cap coroana, simbol al domniei.

Festivalului Mării, prolog pentru Ziua Marinei Române

Cea de-a 117-a ediţie a Festivalului Mării, eveniment organizat în perioada 7-15 august ca prolog la Ziua Marinei Române, a debutat ieri la Constanţa, cu ceremonia de întâmpinare a Navei Şcoală (N. Ş.) Mircea.

Festivalului Mării, lansat pe 15 august 1902, la Constanţa, este marcat şi în alte cinci oraşe ale ţării ( Mangalia, Tulcea, Brăila, Galaţi şi Bucureşti) unde sunt organizate evenimente şi activităţi dedicate împlinirii a 80 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Militare a N. Ş. Mircea, istoricul velier primind titlul, recent, de Ambasador onorific în serviciul României.

Conform programului transmis de Forţele Navale Române, la Constanţa, ciclul de manifestări debutează miercuri cu activităţile de prezentare şi promovare organizate în cadrul Zilei Resurselor Mării şi a Învăţământului Militar de Marină. Astfel, de la ora 10,00, scafandrii militari desfăşoară la ateliere de scufundări recreaţionale, în Portul Tomis, pentru cei 80 de câştigători ai concursului organizat de Centrul 39 Scafandri. Tot miercuri, la ora 11,00, în Portul Militar Constanţa este planificată ceremonia de sosire a velierului Mircea, din marşul istoric de instrucţie, iar de la ora 17,00 până la 21,00, pe esplanada Comandamentului Flotei sunt prezentate standuri expoziţionale ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Şcolii de Maiştri Militari a Forţelor Navale – „Amiral Ion Murgescu”, Colegiului Naţional Militar „Alexandru Ioan Cuza”, Direcţiei Hidrografice Militare şi ale Centrului de Scafandri, iar Muzica Militară a Forţelor Navale va interpreta piese din repertoriul marinăresc.

Sâmbătă, între orele 8,30-17,30, în Portul Militar Constanţa, ca în fiecare an, sunt aşteptaţi mii de oameni la Ziua Porţilor Deschise, unde vor fi incluse în circuitul de vizitare 14 bastimente ale Marinei Militare, două ale Gărzii de Coastă, un elicopter Puma Naval, submarinul Delfinul şi dispozitive mobile de lansare rachete.

Joi, cu prilejul Zilei Marinei Române, în intervalul orar 9,45-12,30, publicul prezent pe faleza din Constanţa va asista la cel mai mare exerciţiu naval organizat, exclusiv de Forţele Navale Române, anul acesta, iar în Portul Tomis, până la ora 15,00, vor fi organizate concursuri şi jocuri marinăreşti.

Seara, pe espalanada Comandamentului Flotei, între orele 20,00-21,00, vor răsuna acordurile Muzicii Militare a Forţelor Navale, iar ziua se va încheia cu tradiţionala retragere cu torţe a marinarilor militari, pe traseul Poarta 1 (Portul Constanţa) – faleza Cazinoului – Comandamentul Flotei – Strada Remus Opreanu – Piaţa Ovidiu şi retur, până la Comandamentul Flotei, timp în care va avea loc şi un spectacol nocturn cu lansare de lampioane de la bordul navelor militare ancorate în apropierea falezei.

Evenimente dedicate Zilei Marinei vor fi organizate și la Mangalia, Tulcea, Brăila, Galați și București.