Agenția Fitch menține ratingul suveran al României la „BBB minus”

Ratingul României “BBB minus” este susţinut de apartenenţa la UE şi este asociat cu intrările de capital care sprijină convergenţa veniturilor şi finanţele externe. PIB-ul per capita şi guvernanţa sunt peste ale altor ţări cu rating “BBB”. Această soliditate este pusă în balanţă de deficitele gemene bugetare şi de cont curent, mari şi persistente, rapida creştere a datoriei publice, polarizarea politică şi datoria externă netă destul de ridicată, se arată în comunicat.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanţelor publice ale României, demonstrată de deficitul fiscal ridicat şi creşterea rapidă a raportului datorie guvernamentală /PIB. Incertitudinile politice s-au atenuat, iar noul Guvern a introdus un pachet ambiţios de consolidare fiscală. Totuşi, apar riscuri semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu în urma creşterii economice slabe, a dificultăţilor de implementare, a istovirii fiscale şi a polarizării politice ridicate, avertizează Fitch.

“Incertitudinile politice s-au redus semnificativ de la precedenta revizuire a ratingului, în februarie 2025. Nicuşor Dan, un politician independent, de centru, pro-EU, a câştigat alegerile prezidenţiale din mai, împotriva candidatului populist, George Simion. O coaliţie guvernamentală pro-occidentală, din patru partide, s-a format cu o majoritate confortabilă şi cu sprijinul preşedintelui”, se arată în comunicat.

Un pachet ambiţios de consolidare fiscală a fost anunţat şi adoptat rapid în iulie, pe baza activităţii comune a preşedintelui şi Guvernului. Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliţiei aflate la guvernare şi sprijinul solid pentru partidele populiste de extremă-dreapta rămân dificultăţi politice semnificative. În plus, cele mai mari partide din coaliţie – PNL, partidul de centru dreapta al lui Ilie Bolojan, şi PSD, centru-stânga – au convenit ca Bolojan să facă loc unui noi premier PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudini politice, mai scrie agenţia de rating.

România a demarat consolidarea fiscală, deşi de la o poziţie de început extrem de slabă în 2024, deficitul general guvernamental fiscal situându-se la 9,3% din PIB. După măsurile implementate la finalul lui 2024 de fostul Guvern, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de Executiv la aproximativ 1% din PIB anul acesta, cu majorarea TVA (2 puncte procentuale (pp) la rata standard, 2 – 6 pp la rata redusă), în vigoare din august 2025, ca principală măsură pe partea de sursă de venituri. Noi măsuri de înăsprire sunt programate în ianuarie 2026, incluzând încă un an de îngheţare a salariilor şi pensiilor în sectorul public.

Cu toate acestea, Fitch se aşteaptă ca deficitul general guvernamental fiscal al România să rămână printre cele mai ridicate în categoria ţărilor cu rating “BBB”, deficitul urmând să scadă la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% din PIB în 2026 şi 5,9% din PIB în 2027. Aceste previziuni ţin cont de efectele secundare, cum ar fi efectul negativ asupra PIB-ului al înăspririi fiscale. Guvernul pregăteşte noi măsuri de consolidare fiscală, pe partea de venituri şi cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar acestea nu sunt încă finalizate şi nu au fost incluse în previziunile fiscale, precizează Fitch.

Creşterea economiei României rămâne sub 1% din primul trimestru din 2024 cea mai mare parte a timpului, indicând compromisurile dificile între consolidarea fiscală şi creşterea anticipată în următorii doi-trei ani. Conform prognozelor Fitch, avansul PIB-ului nu va ajunge la rata potenţială de creştere de 2% cel puţin până în 2027, dar riscurile descendente sunt sub control, claritatea mai mare privind calea consolidării fiscale sprijinind încrederea şi finanţarea externă. Fitch estimează o creştere de 0,7% a economiei anul acesta, practic similară cu cea din 2024. De asemenea, agenţia se aşteaptă la o stabilizare a creşterii la aproximativ 1,2% în 2026 şi 2027, beneficiind de pe urma fondurilor europene şi a unei redresări a creşterii zonei euro.

Inflaţia ridicată reprezintă o slăbiciune pentru ratingul României, consideră Fitch, exacerbată de impactul inflaţionist al majorării TVA. Din mai 2021 inflaţia rămâne peste ţinta BNR de 2,5% +/-1pp şi inflaţia medie în perioada 2024-2026 este estimată la 6,5%, un nivel dublu faţă de media statelor cu rating “BBB”.

Datoria guvernamentală generală brută a crescut la 55% din PIB la finalul lui 2024, uşor sub media statelor cu rating “BBB” de 56%. Luând în considerare pachetul iniţial de consolidare al Guvernului, Fitch se aşteaptă ca ponderea datoriei ca procent din PIB să continue să crească la 63,4% în 2027, şi ar putea ajunge la 70% până în 2029. Consolidarea fiscală doar va atenua presiunile asupra datoriei, ţinând cont de deficitul extrem de ridicat, avertizează agenţia.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% din PIB în 2023, în urma slăbiciunii exporturilor. Fitch se aşteaptă ca deficitul de cont curent să scadă sub 7% din PIB până în 2026, în urma reducerii cererii pentru importuri, din partea sectorului public şi privat, consolidarea fiscală ducând la scăderea veniturilor reale disponibile. Fitch estimează că datoria externă netă va creşte la 26% din PIB în 2027, de la 22% din PIB în 2024, mult peste media proiectată în cazul statelor cu rating “BBB”, de 3%.

În opinia Fitch, factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la o acţiune negativă de rating ar fi eşecul implementării măsurilor suplimentare de consolidare fiscală, care pe termen mediu au ca efect stabilizarea datoriei publice, şi efectele negative la adresa lichidităţii şi finanţării externe, sau stabilităţii macroeconomice, de pe urma incertitudinilor politice ridicate sau a deficitelor persistent ridicate.

Printre factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la acţiuni pozitive de rating, se află încrederea că progresele solide înregistrate cu consolidarea fiscală vor sprijini stabilizarea datoriei ca procent din PIB pe termen mediu, şi reducerea gradului de îndatorare externă şi a riscurilor de finanţare externă, în urma îmbunătăţirii structurale a deficitului de cont curent, se arată în raport.

În acest context, ministrul român al Finanţelor, Alexandru Nazare, consideră că „decizia Fitch, într-un context fiscal şi bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile şi planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală faţă de partenerii externi, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice”.