Share

Sorin Grindeanu: Studiile arată că nu se justifică construcţia unui terminal nou la Otopeni

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, consideră că o extindere a Aeroportului Otopeni nu se justifică în acest moment, având în vedere numărul de pasageri, însă trebuie aduse îmbunătăţiri actualului terminal.

În ciuda orelor de vârf, în care actualul terminal este vizibil depășit, pasagerii fiind nevoiți să aștepte în picioare la porțile de îmbarcare sau să se sprijine de geamurile murdare, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susține că media pe care o arată studiile nu justifică extinderea aeroportului Otopeni cu un nou terminal.

„Aeroportul Otopeni în acest moment trebuie să ajungă, şi sper că va ajunge la sfârşitul anului 2023, la numărul de pasageri dinainte de pandemie. Adică să se recupereze ceea ce s-a pierdut. În acest moment, astăzi, când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile, şi avem studii şi de la Banca Mondială şi vi le pot pune la dispoziţie, nu se justifică construcţia unui terminal nou. Că trebuie să fie îmbunătăţiri sunt perfect de acord. La benzile care aduc bagaje, tot ce ţine de buna funcţionare în actualul terminal, clar că trebuie să fie îmbunătăţit. Eu vorbesc de un terminal nou, care înseamnă foarte mulţi bani. Astăzi, când vorbim pe numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni, nu se nu se justifică. În cinci ani da, posibil, dacă se menţine acest ritm de creştere”, a precizat ministrul Transporturilor.

Sorin Grindeanu a subliniat că au început să fie realizate investiţii astfel încât lucrurile să fie îmbunătăţite pe actualul terminal.

„Asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să fie îmbunătăţite pe actualul terminat. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră: curăţenie, benzile de adus bagaje, fluxul pasagerilor. Eu când merg vineri seara, de exemplu, când plec în weekend la Timişoara, la acea oră este un vârf de trafic, nu doar pe cursele interne, ci şi externe. Dar aceste investiţii au început să fie făcute şi sper să continue în Aeroportul Bucureşti, inclusiv investiţii în acel burduf, burduful care intră în sau care face legătura cu avioanele. Parte dintre ele trebuie să fie schimbate, sunt depăşite”, a subliniat Grindeanu.

Potrivit datelor publicate de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) în luna ianuarie a acestui an, traficul aerian înregistrat pe cele două aeroporturi din Capitală – Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu – a crescut cu 82,2% în 2022, faţă de 2021, până la un număr de 12.610.247 de pasageri.

De asemenea, anul trecut, s-au raportat 120.745 de mişcări de aeronave (aterizări plus decolări), în creştere cu 30,7%, de la un an la altul.

„Numărul total de pasageri din 2022 se apropie, astfel, de cel maxim, înregistrat în anul 2019 (14,8 milioane pasageri), ajungând să reprezinte peste 85% din acesta. În ceea ce priveşte numărul de mişcări aeronave, acesta reprezintă circa 83% din valoarea record de 145.002 mişcări, înregistrată tot în 2019. Din acest total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 12.601.679 pasageri şi 102.136 de mişcări de aeronave”, notează CNAB.

Leave a Comment