NATO: Ajutorul militar pentru Ucraina va atinge minimum 40 mld. euro în 2025

„Intenţionăm să eliberăm un pachet de bază de cel puţin 40 de miliarde de euro pentru anul viitor, iar apoi să menţinem asistenţa de securitate la un nivel sustenabil, pentru ca Ucraina să câştige”, au precizat cele 32 de ţări membre NATO, reunite în cadrul unui summit la Washington.

Angajamentul luat este anual şi nu multianual, aşa cum doreşte secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. Cu toate acestea, liderii NATO s-au angajat. de asemenea, să-şi „reexamineze” contribuţiile „la viitoarele summituri NATO, începând cu cel care va avea loc în 2025 la Haga”, potrivit textului declaraţiei.

Acest angajament de 40 de miliarde de euro corespunde sumei pe care ţările NATO au cheltuit-o anual pentru a ajuta militar Ucraina de la invazia rusă, în februarie 2022. Este o sumă „minimă”, a amintit Jens Stoltenberg, care a indicat că ar putea fi revizuită în funcţie de nevoile Kievului.

Aliaţii intenţionează, de asemenea, să împartă aceste cheltuieli în mod echitabil, ţinând cont de ponderea lor în Produsul Intern Brut (PIB) global al Alianţei, se arată în declaraţia comună. Ungaria, care se opune oricărui ajutor militar acordat Ucrainei, a obţinut însă scutire de orice contribuţie, notează AFP.

Sprijin NATO pentru regiunea Mării Negre

În ceea ce priveşte regiunea Mării Negre, liderii aliaţi îşi reafirmă „sprijinul continuat pentru eforturile aliaţilor regionali îndreptate către susţinerea securităţii, siguranţei, stabilităţii şi libertăţii navigaţiei în regiunea Mării Negre, inclusiv, dacă este potrivit, prin intermediul Convenţiei de la Montreux din 1936″.

De asemenea, liderii aliaţi „salută activarea de către trei aliaţi de la Marea Neagră a Black Sea Mine Countermeasures Task Group”. Iniţiativa este una comună a Turciei, României şi Bulgariei şi a fost lansată în ianuarie acest an, în urma semnării unui acord trilateral la Istanbul.

„Vom monitoriza şi evalua în continuare evoluţiile în regiune şi vom mări gradul de conştientizare al circumstanţelor, cu o concentrare specială pe ameninţările la securitatea noastră şi la potenţialele oportunităţi pentru o cooperare mai strânsă cu partenerii din regiune, dacă va fi potrivit. NATO susţine aspiraţiile euroatlantice ale ţărilor interesate din această regiune”, mai precizează declaraţia finală.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, aliaţii fac apel la Rusia “să retragă toate forţele din Republica Moldova şi Georgia, staţionate acolo fără consimţământul lor”.

În acelaşi timp, sprijinul pentru Republica Moldova este menţionat la un punct referitor la importanţa parteneriatelor NATO în asigurarea „unei abordări de securitate la 360 de grade”.

În acest context, susţin aliaţii, „salutăm eforturile Modovei de a continua reformele democratice şi progresele sale, cum este şi cazul Bosniei şi Herţegovina, cu integrarea europeană, şi suntem dedicaţi sprijinirii capabilităţilor lor de securitate şi apărare şi dezvoltării capacităţii lor de a contracara ameninţări hibride”.

Preocupare în privința relațiilor China – Rusia

Liderii NATO, reuniţi miercuri la Washington, îşi exprimă „profundele preocupări” cu privire la apropierea dintre Rusia şi China şi denunţă sprijinul Beijingului pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, potrivit textului unei declaraţii finale, relatează AFP.

„Strângerea parteneriatului strategic între Rusia şi China, precum şi încercările lor, conjugate, care vizează să destabilizeze ordinea internaţională bazată pe reguli şi să o remodeleze, provoacă preocupări profunde”, au afirmat liderii NATO la încheierea Consiliului Atlanticului de Nord, cea mai înaltă instanţă politică a alianţei militare occidentale.

China „joacă de acum un rol determinant în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, au adăugat liderii NATO, cerând Beijingului, „în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU (…) să înceteze să susţină material şi politic efortul de război rus”.

China nu livrează direct arme Rusiei, dar ţările aliate, în frunte cu Statele Unite, acuză companii chineze că furnizează componente şi echipamente pentru sectorul de armament rus.

China a refuzat în mod constant să condamne invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, iar cele două ţări s-au apropiat de atunci.

Liderii Alianţei Atlantice, care au sărbătorit 75 de ani de existenţă în cursul acestui summit istoric la Washington, se opun unei viziuni diferite a preşedinţilor rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping, care pledează pentru o ordine mondială „multipolară”, notează AFP.

Citește și:

• NATO va întări apărarea aeriană a Ucrainei după un nou atac criminal al Rusiei