Mugur Isărescu: Când economia creşte cu 4% nu pot crește pensiile cu 40%

Întrebat dacă el crede în majorarea cu 40% a punctului de pensie, Isărescu a replicat că „nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, că nu e ceva marginal. Vorbim de jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi socială”.

Totodată, guvernatorul BNR este de părere că în buget nu sunt suficienți bani pentru o astfel de majorare. „Nu sunt bani din moment ce România are deficit şi nu surplus bugetar”, a explicat Mugur Isărescu.

Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, susţinea în luna noiembrie că în urma creşterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 a rezultat un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din 2019 şi de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB. În opinia sa, majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021. Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea deficite de 4,5% din PIB în 2020 şi 5,7% din PIB în 2021.

Punctul de pensie, principalul indicator folosit pentru indexarea pensiilor, a crescut cu 15% din septembrie 2019, de la 1.100 lei, la 1.265 lei, şi urmează să se majoreze cu 40% din septembrie 2020, în conformitate cu Legea pensiilor, până la 1.775 lei.