Share

Floriile, intrarea Domnului în Ierusalim, mare sărbătoare a ortodocșilor

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, duminică, Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile.

Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor au organizat Pelerinajul de Florii, la care au participat ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi mireni din Capitală şi din judeţul Ilfov.

Potrivit Patriarhiei Române, pelerinajul, organizat pentru prima dată după doi ani, a început la Mănăstirea Radu Vodă după-amiază şi s-a desfăşurat pe traseul Bulevardul Mărăşeşti, Bulevardul Dimitrie Cantemir, Strada Bibescu Vodă, Strada Şerban Vodă, cu oprire la Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, Strada Principatele Unite, Strada Ienăchiţă Văcărescu, Strada Sfânta Ecaterina, cu oprire la Biserica Sfânta Ecaterina, Strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei şi se va încheia la Catedrala Patriarhală.

La Mănăstirea Radu Vodă a avut loc sfinţirea ramurilor de salcie, care vor fi apoi oferite credincioşilor, iar, la Catedrala Patriarhală, PF Daniel a sfinţit icoana praznicului „Intrării Domnului în Ierusalim”, a rostit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor şi a adresat un cuvânt de învăţătură.

Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbătorită în duminica dinaintea Învierii Domnului.

Primele menţiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintâi care o pomenesc sunt Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călătorie, descrie modul în care se celebra această duminică în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea. De la unii dintre marii părinţi ai Bisericii, între care se află Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Chiril al Alexandriei, există predici celebre ţinute în cinstea ei.

Potrivit tradiţiei Bisericii, Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.

În vechime, Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Paştilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii, cei care urmau să se boteze, mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.

De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.

Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe: Pelerinajul de Florii este o icoană înaintevestitoare a bucuriei Sfintelor Paşti

Pelerinajul de Florii este icoană înaintevestitoare a bucuriei Sfintelor Paşti, le-a spus sâmbătă seară patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, credincioşilor prezenţi pe Dealul Mitropoliei.

„Acest pelerinaj de Florii este icoană înaintevestitoare a bucuriei Sfintelor Paşti. De aceea se spune, uneori, în popor ‘cum e vremea la Florii, aşa va fi şi la Paşti’. Sigur că nu era natura atât de afectată de schimbări climatice nedorite. Această Intrare a Domnului în Ierusalim este o intrare în Ierusalimul pământesc pentru a pătimi de bunăvoie. Toate cântările pe care le-am auzit în acest pelerinaj arată că Iisus merge spre pătimire, dar pătimirea aceasta este de bunăvoie, deşi ea este cauzată de uneltirile autorităţilor religioase şi politice din vremea aceea. Totuşi, Evanghelia după Ioan subliniază că Iisus Hristos a acceptat suferinţele – moartea şi îngroparea – de bunăvoie”, a spus Patriarhul Daniel, în cuvântul de învăţătură adresat participanţilor la Pelerinajul de Florii.

Daniel a explicat că intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, care trece prin Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor, este „o lucrare mântuitoare”.

„Intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri însă nu mai are un sens pedagogic, precum cele 40 de Zile care s-au încheiat cu Vecernia de vinerea trecută, ci are caracter mistic, de împreună pătimire cu Hristos. De aceea, cântările noastre spun ‘ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase, astăzi împreună cu Tine înviez’. Prin această lucrare mărturisitoare a pelerinajului am concentrat în gesturi, cuvinte şi cântări esenţialul credinţei noastre şi anume legătura între Cruce şi Înviere, între Suferinţă şi Biruinţă, între Întristare şi Bucurie”, a arătat Patriarhul.

1,6 milioane de români îşi sărbătoresc, de Florii, onomastica

Peste 1,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, de sărbătoarea Floriilor.

Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt 1.088.277 de femei şi 613.104 bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui.

Dintre prenumele feminine, cel mai întâlnit este Florentina – 134.483 de persoane poartă acest nume.

În rândul bărbaţilor, cel mai întâlnit este prenumele Florin – 344.779, dar şi Florian – 52.295.

Prenumele feminine întâlnite sunt: Anemona – 1.078; Angela – 58.097; Angelica – 28.367; Brânduşa/Brandusa – 1.167; Brîndusa/Brindusa – 5.172; Camelia – 74.072; Crina – 21.142; Crinela – 867; Crinuta/Crinuţa – 1.002; Crizantema – 294; Crăiţa – 306; Dalia – 3.943; Floarea – 62.401; Flora – 722; Florea – 50; Florentina – 134.483; Floriana – 4.926; Florica – 81.995; Floricela – 4; Floricica – 1.623; Florina – 83.098; Florinela – 3.121; Garofiţa/Garofita – 2.929; Gentiana/Genţiana – 456; Gherghina – 16.169; Hortensia – 733; Iasmina – 13.505; Iris – 7.529; Liliana – 100.584; Lăcrămioara/Lacramioara – 31.210; Malina/Mălina – 5.451; Margareta – 41.332; Micşunica/Micsunica – 563; Mărgărit – 2; Narcisa – 16.441; Ortansa – 2.367; Ortensia – 299; Panseluţa/Panseluta – 441; Romaniţa/Romanita – 520; Rosa – 554; Roza – 3.645: Steluţa/Steluta – 16.161; Trandafira – l.494; Veronica – 65.107; Violeta – 58.082; Viorela – 3.123; Viorica – 131.371; Zambila – 240; Zambilica – 39.

În rândul bărbaţilor, se pot întâlni prenume precum Bujor – 1326; Crin – 222; Crinu – 775; Florentin – 26.256; Florian – 52.295; Floricel – 876; Floricică/Floricica – 4; Florică/Florica – 2.658; Florin – 344.779; Florinel – 13.957; Ghiocel – 1.143; Iasmin – 831; Iris – 53; Lilian – 3.165; Malin/Mălin – 493; Micsunel/Micşunel – 95; Mugur – 996; Mugurel – 8.843; Mărgărit – 594; Narcis – 15.548; Trandafir – 1.992; Viorel 136.202; Zambilica/Zambilică – 1.

Leave a Comment