Ilie Bolojan: România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului, dar nu va trimite militari în Ucraina

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.

Afirmaţia a fost făcută la Paris, după reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai “Coalition of the willing” privind securitatea în Ucraina.

„Ţările prezente au convenit să susţină în continuare sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic. În ceea ce priveşte partea de monitorizare privind acest armistiţiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru, dar pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înţelegeri. În acest sens, pentru că înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are, dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare. Vom colabora în aşa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigaţia pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerţul şi pentru dezvoltarea în această zonă”, a spus președintele Ilie Bolojan.

El a arătat că la reuniunea de la Paris s-a discutat şi despre îmbunătăţirea industriei de apărare europeană şi creşterea capabilităţilor militare, o continuare a discuţiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European.

„Noi am făcut un grup de lucru la nivelul ţării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanţii ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în aşa fel încât să pregătim priorităţile noastre, să vedem care sunt capacităţile industriale pe care le putem integra în lanţul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem şi acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în aşa fel încât pe teritoriul ţării noastre, din ceea ce vom achiziţiona în plan militar pentru a creşte capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziţiona, pentru că asta înseamnă investiţii în economia românească, înseamnă locuri de muncă şi transfer de tehnologie”, a spus președintele interimar al României.

Totodată, el a explicat că România nu va trimite niciun militar în Ucraina, dar ţara noastră ar putea fi un hub de transport pentru forţele desemnate, în cazul unui plan de pace în ţara vecină. Preşedintele interimar a arătat că România trebuie să fie pregătită, în acest sens, „cu partea logistică”.

El a abordat situaţia unor eventuale acorduri de pace dintre Ucraina şi Rusia şi a evocat coordonarea cu SUA. „Această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ţine atât de ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menţinerea sancţiunilor (…) şi, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asiguratorii, în aşa fel încât să existe garanţii suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, ci este o pace robustă, care asigură atât Ucraina, cât şi Europa”, a mai arătat preşedintele.

În acest context, a evidenţiat că au existat la Paris discuţii legate de forţe de garantare a păcii, în cazul unui asemenea acord.

„Din acest punct de vedere, aşa cum am mai spus, România nu va trimite – şi am anunţat această chestiune cât se poate de clar – niciun militar român în Ucraina. Dar într-o situaţie ipotetică, în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize privind forţele care ar putea să asigure o astfel de garanţie. Aceste forţe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front. Ar putea fi localizate sau pe Flancul de est, sau la o distanţă mare de front, pe teritoriul Ucrainei. Şi oricum, tranzitarea acestor forţe nu se va putea face decât şi prin România, cel puţin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere, vom participa ca ţară de tranzit, de hub, la aceste discuţii, în aşa fel încât Statul Major să ştie care ar putea să fie aceste planuri, pentru că dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem să fim pregătiţi cu partea de infrastructură logistică”, a afirmat Ilie Bolojan.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, participat la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai „Coalition of the willing” privind securitatea în Ucraina. La finalul evenimentului, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a declarat că o misiune franco-britanică se va deplasa în Ucraina în următoarele zile pentru pregătiri privind formatul armatei ucrainene, precum şi o posibilă desfăşurare de forţe din ţările aliate după un eventual acord de pace.

Luând cuvântul la sfârşitul unei reuniuni a unei coaliţii de state care sprijină Ucraina, preşedintele francez a anunţat, de asemenea, o decizie de accelerare a plăţii de către UE a „împrumuturilor decise de G7” şi a asigurat că aliaţii Ucrainei au convenit „în unanimitate că sancţiunile împotriva Moscovei nu trebuie ridicate”. El a adăugat că el şi premierul britanic Keir Starmer vor „dirija” eforturile acestei coaliţii de ţări, relatează AFP.

Emmanuel Macron a vorbit despre „forţe de reasigurare” din „mai multe ţări” care ar putea fi desfăşurate în Ucraina. „Aceste forţe de reasigurare nu sunt destinate să fie forţe de menţinere a păcii”, nici „forţe prezente pe linia de contact”, nici „forţe care înlocuiesc trupele ucrainene”, ci forţe „care să ofere sprijin pe termen lung şi să acţioneze ca un factor de descurajare în faţa unei potenţiale agresiuni ruse”, a explicat preşedintele francez.

El a subliniat că, în absenţa unei „unanimităţi” între ţări pe această temă, acestea vor fi forţe provenind doar din „câteva state membre” ale coaliţiei, dar nu a precizat din care.

De altfel, Macron a constatat că „nu există unanimitate” între cele 31 de ţări reunite joi la Paris cu privire la participarea la această iniţiativă, relatează EFE. Unele ţări „nu au capacitatea”, iar altele nu au consens politic intern, a spus Macron.