Statele UE şi-au dat acordul pentru parteneriatul comercial cu statele Mercosur

În contextul acordului european pentru semnarea partenriatului cu statele Mercosur preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se declară „nerăbdătoare” să semneze acest document „istoric”, contestat însă de unii fermieri europeni care îşi văd ameninţat sectorul de activitate de pătrunderea pe piaţă a produselor agricole sud-americane care beneficiază de un avantaj de cost şi nu respectă întocmai standardele de mediu impuse în UE producătorilor agricoli locali.

După un vot preliminar dat de ambasadorii statelor UE în cursul dimineţii de vineri, 9 ianuarie 2026,, care a întrunit majoritatea calificată, vineri seara acordul a fost aprobat definitiv la votul prin procedură scrisă, tot cu majoritate calificată.

La votul preliminar au votat împotrivă Polonia, Franţa, Austria, Irlanda şi Ungaria, iar Belgia s-a abţinut, insuficient pentru constituirea unei minorităţi de blocaj care să împiedice întrunirea unei majorităţi calificate (majoritate care înseamnă cel puţin 15 din cele 27 de state membre şi care împreună să însumeze cel puţin 65% din populaţia blocului comunitar). Acordul va fi semnat în Paraguay de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe data de 17 ianuarie, conform unei declaraţii a Ministerului argentinian de Externe.

Von der Leyen a salutat acest acord comercial „istoric”, pe care este „nerăbdătoare” să îl semneze. În acest timp, partidul francez de extremă dreapta „Adunarea Naţională” (RN) a anunţat pregătirea unei moţiuni de cenzură care să fie depusă de eurodeputaţii săi împotriva preşedintei Comisiei.

Negocierile au fost conduse de Comisia Europeană în numele statelor UE. Germania, ţară cu o economie axată pe exportul de produse industriale, se numără printre cele interesate de încheierea acordului comercial cu Mercosur, care va înlesni accesul acestor produse pe piaţa sud-americană. Acesta este, de altfel, şi un argument al Comisiei Europene în favoarea acordului.

În contrapartidă, produsele agricole sud-americane, care în general beneficiază de un avantaj de cost în faţa celor europene şi de standarde de mediu mai relaxate, vor putea pătrunde mai uşor pe piaţa UE, situaţie care dezavantajează fermierii europeni şi statele UE cu sectoare agricole puternice, precum Franţa.

Ministrul polonez al Agriculturii, Stefan Krajewski, a anunţat că Varşovia va încerca să conteste acordul între Uniunea Europeană şi Mercosur la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi că „va utiliza toate căile legale” pentru a proteja sectorul agricol naţional.

Krajewski a declarat într-o conferinţă de presă că „Executivul menţine aceeaşi poziţie ca şi cea a protestatarilor care se opun acordului” şi a promis „o bătălie legală” împotriva pactului.

La rândul său, premierul polonez, Donald Tusk, a afirmat că împărtăşeşte „emoţiile fermierilor şi opoziţia acestora faţă de acord”.

El a subliniat totuşi că, deşi Polonia a votat împotriva acordului, au fost incluse „clauze de siguranţă pentru protejarea intereselor polonezilor”, făcând referire la mecanismul de salvgardare care include un acord pentru cazul în care preţurile produselor agricole ar scădea cu mai mult de 5%.

Nemulţumirea pe care a provocat-o în Polonia aprobarea acordului de comerţ s-a mutat pe străzile din Varşovia, unde un grup de agricultori a ocupat o anexă a clădirii Cancelariei şefului Guvernului şi intenţionează să instaleze o tabără în faţa sediului guvernamental, până când îi va primi Tusk.

În declaraţiile pentru postul de televiziune TVN24, Jan Gajewski, unul dintre protestatari, a criticat dur Guvernul pentru că „a capitulat prea repede” şi nu a reuşit să formeze o minoritate de blocaj în Uniunea Europeană.

El a susţinut că politicienii spuneau de mult timp că nu se poate face nimic în acest sens, ceea ce dă o idee despre „puţina lor dorinţă de luptă”.

Avantaje și dezavantaje pentru România în urma acordului cu Mercosur

Radu Miruţă, fost ministru al Economiei, în prezent ministru al Apărării Naţionale, afirmă că decizia României de a susţine acordul UE – Mercosur este net avantajoasă pentru ţara noastră.

„Acordurile comerciale se fac pe date, negocieri şi argumente, nu pe can-can. Mercosur se judecă pe cifre, nu pe ţipete. Pe cifre în avantajul României, per ansamblu. Industria (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată. Agricultura a susţinut că este dezavantajată. Ambele sunt importante pentru România, deci balanţa trebuie analizată corect. Cifrele sunt reci şi fără culoare politică şi de aici pleacă decizia”, a precizat Radu Miruţă.

Potrivit fostului ministru al Economiei, „în anul 2023, România a exportat către ţările Mercosur produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale”.

„După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero – un câştig direct şi substanţial pentru economia românească”, punctează Radu Miruţă.

În ceea ce priveşte agricultura, el spune că, „potrivit datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din ţările Mercosur în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european”.

„La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, aşadar, nesemnificativ. Datele transmise de Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Am cerut explicit Ministerului Agriculturii să vină cu alte date care ar putea schimba această balanţă. Nici până astăzi, după ce decizia europeană s-a luat, nu a venit vreun răspuns. Concluzia este simplă şi bazată pe fapte: decizia României de a susţine acordul UE – Mercosur este net avantajoasă pentru România”, a explicat fostul ministru al Economiei.

Radu Miruţă a menţionat că Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi ţările Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) se negociază de peste 25 de ani.

„Totul la vedere, nimic pe ascuns. Mai mult, anul trecut, preşedintele României a anunţat public poziţia oficială a României privind acest acord. Poziţie cunoscută de toţi cetăţenii României. Între timp, garanţiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obţinut ceea ce a solicitat. Europa are nevoie de noi pieţe de export. Europa trebuie să rămână un jucător comercial global. Acest acord este important pentru Uniunea Europeană şi este un câştig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine şi vom sprijini competitivitatea industriei româneşti. Verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, de aceea avem ANSVSA, ANPC şi mecanisme de control. În plus, acordul prevede o serie de plase de siguranţă astfel încât fermierii noştri să nu aibă de suferit. Cum spuneam – politica mare e pe cifre, date, argumente, negociere, nu ţipete”, a mai menționat fostul ministru al Economiei.

Pe de altă parte, actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, consideră că fermierii români au nevoie de garanții suplimentare și de menținerea unei politici agricole comune echitabile.

„Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur. Am transmis și comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor. Este datoria noastră să ne asigurăm că produsele care intră pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a scris pe Facebook ministrul Barbu.

Totodată, el a menționat că a cerut „ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea să fie suspendat în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor 3 ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani. În acest sens, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare”.

În același timp însă, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) solicită realizarea de urgenţă a unui studiu de impact economico-social privind efectele acordului UE-Mercosur asupra României, cu capitol distinct dedicat agriculturii şi mediului rural.

Conform LAPAR, România este una dintre cele mai vulnerabile economii din Uniunea Europeană în raport cu acest acord, având în vedere structura sa economică şi socială: agricultura reprezintă un sector strategic pentru economia naţională, având peste 33% din numărul de ferme la nivelul UE cu cea mai mică rentabilitate; peste 46% din populaţia României locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în mediul rural; milioane de gospodării şi ferme depind direct de producţia agricolă, zootehnică şi de lanţurile agroalimentare interne.

„În acest context, consider că România va fi una dintre ţările cele mai impactate negativ din UE de aplicarea acordului UE-Mercosur, prin: creşterea importurilor de produse agricole şi agroalimentare provenite din state terţe, realizate în condiţii de cost, standarde de mediu şi reguli fitosanitare diferite; presiuni majore asupra preţurilor interne şi asupra veniturilor fermierilor români; risc de dezechilibrare economică şi socială în mediul rural, cu efecte directe asupra ocupării forţei de muncă şi a stabilităţii sociale”, arată preşedintele LAPAR, Nicu Vasile.

El subliniază că susţinerea publică a acordului de către preşedintele României, Nicuşor Dan, în lipsa unui studiu de impact economico-social riguros, transparent şi dedicat României, reprezintă o abordare nefundamentată din punct de vedere economic şi social şi potenţial dăunătoare intereselor naţionale.

„Este inacceptabil ca un sector strategic precum agricultura, mediul rural, care asigură securitatea alimentară a României, şi milioane de cetăţeni români să fie expuşi unor riscuri majore fără o evaluare clară, cuantificată şi asumată a impactului. Solicit în mod public şi oficial: realizarea de urgenţă a unui studiu de impact economico-social privind efectele acordului UE-Mercosur asupra României, cu capitol distinct dedicat agriculturii şi mediului rural; consultarea reală şi instituţionalizată a organizaţiilor profesionale agricole; suspendarea oricărei poziţii de susţinere a acordului, până la prezentarea şi dezbaterea publică a concluziilor acestui studiu. Agricultura românească nu poate fi moneda de schimb a unor decizii luate fără fundamentare naţională. Securitatea alimentară, stabilitatea socială şi dezvoltarea economică a României trebuie să primeze”, precizează LAPAR.

Peste 25 de ani de negocieri

Conform agenției EFE, acordul între Uniunea Europeană (UE) şi Mercosur încheie un ciclu istoric ce a început la Buenos Aires în 1999 şi care s-a caracterizat prin stagnări succesive şi relansări pe drumul pentru crearea celei mai mari zone de comerţ liber din lume.

Mercosur este format din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Bolivia, şi are ca asociaţi Chile, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru şi Surinam. Venezuela este suspendată din decembrie 2016.

Separate de peste 10.000 kilometri, cele două blocuri de ţări au o populaţie comună de circa 780 de milioane de persoane şi însumează aproximativ 25% din PIB global.

De la începutul negocierilor, principalele obstacole s-au concentrat asupra chestiunilor agricole, standardelor de mediu şi regulilor de acces pe pieţe.

După un preacord la care s-a ajuns în 2019, discuţiile au fost reluate în forţă în perioada 2023-2025. Pe 28 iunie 2019, UE şi Mercosur au ajuns la Buenos Aires la un acord de liber schimb, după 20 de ani de dialog.

Totuşi, abia pe 6 decembrie 2024 s-a ajuns definitiv, la Montevideo, la acordul ce creează cea mai mare zonă şi liber schimb din lume, dar care are nevoie să fie ratificat.

Ajungerea la această semnare a fost o provocare pentru ambele părţi, deoarece ratificarea era blocată din 2019 de veto-ul unor ţări din UE, printre care Franţa şi Italia.

Antecedentele pactului comercial datează din 1995, când UE şi Mercosur au parafat la Madrid Acordul Cadru Interregional de Cooperare, care a fost calificat drept un pionierat, fiind primul între două uniuni vamale.

De fapt, toate ţările membre, precum şi cele asociate, semnaseră cu UE acorduri de a treia generaţie şi beneficiau de programe comunitare de promovare a relaţiilor de afaceri.

Obiectivul, în prima fază a procesului, era de consolidare a relaţiilor politice, economice, de afaceri, culturale şi ştiinţifice, pentru ca, în a doua fază, să se liberalizeze schimburile prin armonizarea dintre cele două zone, în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

În primăvara anului 2000, Mercosur şi Uniunea Europeană au început la Buenos Aires negocierea zonei de liber schimb, pentru eliminarea taxelor vamale, a restricţiilor şi reglementărilor.

De atunci au avut loc circa 30 de runde de negocieri, într-un proces complex, cu frâne de câţiva ani.

Uniunea Europeană a fost tradiţional primul partener comercial al Mercosur, iar comerţul cu bunuri dintre cele două zone se ridică la peste 100 miliarde euro, conform datelor din 2024.