China testează cel de-al doilea portavion al său

Al doilea portavion al marinei chineze a traversat duminică strâmtoarea Taiwan ridicând tensiunea oficialilor de la Taipei. Totuși, Beijingul a anunțat că nava se află doar într-o misiune de testare.

„Acesta nu vizează nicio ţintă specifică şi nu are nicio legătură cu situaţia actuală”, a declarat pe reţelele de socializare purtătorul de cuvânt al marinei chineze, Cheng Dewei.

Ministrul taiwanez de externe a acuzat China de „intimidare” după trimiterea duminică în strâmtoarea Taiwan a portavionului, primul construit în întregime de China.

China încearcă „să se amestece în alegerile din Taiwan”, susţine ministrul Joseph Wu într-o postare pe Twitter. „Alegătorii nu se vor lăsa intimidaţi”, a adăugat el, făcând referire la alegerile preconizate pentru luna ianuarie.

Purtătorul de cuvânt al marinei chineze a precizat că portavionul, care oficial nu se află în serviciul activ, a intrat în Marea Chinei de Sud după ce a traversat strâmtoarea ce separă Taiwanul de continent.

Această misiune are ca obiectiv „teste de cercetare ştiinţifică şi antrenamente de rutină”, a adăugat el.

Beijingul revendică Taiwanul, o insulă guvernată separat de continent din 1949, şi nu exclude recurgerea la forţă pentru restabilirea suveranităţii sale asupra acesteia.

Regimul comunist are relaţii dificile cu actualul preşedinte, Tsai Ing-wen, aşteptat să candideze pentru al doilea mandat, având drept rival un candidat care pledează pentru relaţii mai bune cu Beijingul.

Ministerul taiwanez al Apărării a indicat – duminică – că a trimis nave şi avioane pentru supravegherea îndeaproape a portavionului chinez, monitorizat de asemenea de nave americane şi japoneze.

Povestea portavioanelor chinezești

Este interesant de știut că ambițiile Chinei în privința deținerii unei flote de portavioane datează încă din anii `70. Doar că inginerii chinezi nu au reușit să pună la punct planuri fezabile pentru o astfel de navă. Începând cu 1985, marele stat asiatic a început însă să achiziționeze portavioane dezafectate de alte state menționând că le cumpără pentru a le studia.

Astfel, mai întâi a fost cumpărat portavionul australian HMAS Melbourne, iar ulterior alte trei astfel de nave – Minsk, Kiev și Varyag – au fost achiziționate de la state din fostul bloc sovietic. Cel mai modern dintre acestea, Varyag, construit în fosta URSS și utilizat de Ucraina, a fost modificat, retehnologizat și, din 2012, a devenit primul portavion operațional chinez.

Al doilea portavion, cunoscut până acum sub denumirea „Type-001A”, a fost lansat la apă în 2017 şi a efectuat deja o serie de teste în mare. Nava are la bază propulsia clasică (nu nucleară) şi poate transporta aproximativ 40 de avioane.

Un al treilea portavion este în prezent în curs de construcţie, potrivit media oficiale de la Beijing. Planurile chinezilor implică dotarea marinei proprii cu cinci sau chiar șase portavioane până în 2030.

Cu un singur portavion pe moment operaţional, China rămâne în mod considerabil în urma SUA (11 portavioane), situându-se la acelaşi nivel cu Rusia (un portavion), cu Franţa (1), India (1) şi Marea Britanie (1), potrivit lui Nick Childs, specialist în forţele navale la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), un think tank din Regatul Unit.