Chinezii au ajuns la un pas de Marte

Conform Agenţiei spaţiale chineze (CNSA), sonda orbitală, modulul de asolizare şi roverul autonom care formează misiunea chineză Tianwen-1 ajung astăzi pe orbita planetei Marte. Tianwen-1, prima misiune chineză independentă spre Marte, a fost lansată cu o rachetă Long March 5 la 23 iulie de la Centrul de lansări spaţiale Wenchang din provincia Hainan, reprezentând un prim pas în cadrul ambiţiosului program de explorare planetară al Beijingului.

Vehiculul spaţial chinez, care cântăreşte 5 tone, a călătorit peste 470 de milioane de kilometri pentru a se plasa pe orbita planetei Marte. De-a lungul acestei călătorii, sonda a executat 4 manevre de corecţie a traiectoriei şi o manevră orbitală.

Miza misiunii este asolizarea în condiţii bune a roverului autonom de prospectare în partea sudică a regiunii marţiene Utopia Planitia – o zonă plană în cadrul bazinului Utopia, cel mai mare bazin de impact cunoscut în Sistemul Solar.

La trei luni după sosirea pe orbita marţiană, în mai 2021, modulul de asolizare se va desprinde de sonda orbitală şi va duce la suprafaţa planetei roverul robotizat. Locul ales pentru asolizare este în regiunea Utopia Planitia, pe o zonă considerată relativ sigură pentru manevrele delicate de asolizare. După contactul cu solul, modulul de asolizare se va deschide şi va coborî o rampă pentru ca roverul robotizat să-şi poată începe explorarea la suprafaţa planetei. Datele adunate de roverul ce cântăreşte 240 de kilograme şi funcţionează cu baterii solare le vor completa pe cele obţinute de sonda rămasă pe orbită.

Principalul obiectiv al misiunii Tianwen-1 este realizarea unei analize globale şi extensive a întregii planete, prin intermediul sondei orbitale dar şi a roverului care va fi trimis în locaţii de interes ştiinţific de la suprafaţa planetei. Obiectivele ştiinţifice ale acestei misiuni sunt cartografierea morfologiei şi structurilor geologice ale planetei Marte, analiza caracteristicilor de suprafaţă ale solului şi identificarea depozitelor de apă îngheţată, analiza compoziţiei solului, studierea ionosferei şi caracteristicilor climei marţiene şi respectiv analiza câmpului electromagnetic şi a celui gravitaţional, precum şi a structurii interne a Planetei Roşii.

În cadrul acestei misiuni sunt folosite 13 instrumente ştiinţifice. La bordul sondei orbitale se află şapte instrumente – două camere, un radar (Mars-Orbiting Subsurface Exploration Radar), un spectrometru (Mars Mineralogy Spectrometer), un magnetometru (Mars Magnetometer) şi două dispozitive pentru analiza particulelor (Mars Ion and Neutral Particle Analyzer şi Mars Energetic Particle Analyzer). La rândul său, roverul ce va asoliza la suprafaţa planetei în luna mai este dotat cu 6 instrumente ştiinţifice: o cameră multispectrală, o cameră pentru imagini de la sol, un radar pentru analiza subsolului (Mars-Rover Subsurface Exploration Radar), un aparat pentru detectarea compoziţiei solului (Mars Surface Composition Detector), un aparat pentru detectarea câmpului magnetic (Mars Magnetic Field Detector) şi un instrument de monitorizare a fenomenelor meteorologice (Mars Meteorology Monitor).

Trei misiuni către Marte

Pe lângă misiunea chineză Tianwen-1, către Marte au fost trimise, tot în vara lui 2020 și sonde spațiale din Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii.

Sonda arabă Al-Amal a fost lansată de la Centrul Spaţial Tanegashima (Japonia) la data de 19 iulie. Misiunea sa nu implică şi o asolizare, sonda plasându-se pe o orbită eliptică în jurul lui Marte. Conform programului misiunii ea va transmite date ştiinţifice despre atmosfera şi ciclurile climatice timp de un an marţian (687 de zile terestre). Urmând această orbită eliptică, sonda Al-Amal se va apropia până la 1.000 de kilometri distanţă de suprafaţa planetei. Punctul cel mai îndepărtat al orbitei se află la 49.380 de kilometri distanţă.

Deplasându-se cu viteza de 11 km/s, principalul obiectiv al sondei este de a monitoriza clima marţiană şi de a obţine date despre pierderea de gaze atmosferice în spaţiu. Atmosfera lui Marte îşi pierde hidrogenul şi oxigenul în spaţiu.

În căutarea eventualelor urme lăsate de presupusa existenţă a unei biosfere în trecutul îndepărtat al Planetei Roşii, Agenția Spațială Americană – NASA a trimis încă un rover robotizat, Perseverance, care urmează să asolizeze în seara zilei de 18 februarie în craterul Jezero – un loc despre care se crede că era acoperit cu apă în urmă cu 3,5 miliarde de ani – şi unde ar putea să se fi păstrat urme de viaţă. Roverul construit de NASA cântăreşte 1.050 de kilograme şi este echipat cu 23 de camere şi un instrument de forare pentru a extrage eşantioane de sol de la diferite adâncimi din crater.

Perseverance este dotat şi cu microfoane, fiind prima misiune care va înregistra şi sunetele ambientale de pe o altă planetă.

O altă componentă importantă a acestei misiuni americane este mini-elicopterul Ingenuity, care cântăreşte 1,8 kilograme şi este dotat cu rotoare care se învârtesc cu 24.000 RPM – probabil suficient pentru ca Ingenuity să devină primul elicopter care zboară deasupra peisajului marţian. Echipat cu două camere foto/video, Ingenuity urmează să realizeze o serie de fotografii de la înălţime asupra terenului marţian.