Share
Miniștri din guvernul Orban văd economia diferit: Cîțu estimează o scădere de  2% – 3%, Popescu o creștere de peste 1%

Miniștri din guvernul Orban văd economia diferit: Cîțu estimează o scădere de 2% – 3%, Popescu o creștere de peste 1%

Previziunile privind evoluția economică a României până la finalul anului diferă chiar în interiorul guvernului Orban. În timp ce ministrul Finantelor prevede o contracție de 2% – 3%, cel al Economiei mizează pe o creștere de peste 1%.

Odată cu prezentarea Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, mai mulți miniștri din Guvern au prezentat propriile viziuni asupra evoluției economice generate de acesta.

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice a arătat că trimestrul al doilea a avut un impact negativ peste aşteptări asupra economiei României dar, pe ansamblul întregului an, contracţia economică se va situa între minus 2% şi minus 3%.

„Pentru rectificarea bugetară Comisia Naţională de Prognoză va veni cu o nouă estimare. S-ar putea ca estimarea iniţială, de minus 1,9%, să fie modificată. Este adevărat, trimestrul doi a avut un impact negativ puţin mai mare decât ne aşteptam, dar nu foarte mult. Rămânem în afara acelor estimări apocaliptice care arătau o scădere a economiei cu minus 6%, minus 8%, minus 9%. Nu vom ajunge acolo. Cred că tot între minus 2% şi minus 3%”, a declarat ministrul Cîţu, la Antena 3.

Referindu-se la impactul celor patru luni de pandemie asupra bugetului, ministrul Finanţelor a spus că luna iunie a adus încasări la buget mai mari decât anul trecut.

„În iunie, din punct de vedere al fiscalităţii, economia începe să se relanseze şi vedem încasări la buget care depăşesc veniturile anului trecut. Estimările pe care le am arată o depăşire a veniturilor fiscale faţă de anul trecut în 2019. Asta în condiţiile în care am rambursat TVA mai mult decât anul trecut, am decontat mai multe concedii medicale şi am şi anunţat astăzi avem o economie la costul cu dobânzi. Acesta este mai mic decât cel de anul trecut, din 2019…Pe ansamblu, trimestrul doi este un trimestru negativ, un trimestru dificil. Am spus dintotdeauna, revenirea economică, şi aici îmi dau speranţe cifrele pentru luna iunie, revenirea economică va începe din trimestrul trei şi rămânem la scenariul de bază cu revenire în V”, a spus ministrul Finanţelor.

Oficialul a mai anunţat că la rectificarea bugetară care va avea loc în a doua parte a lui iulie vor fi alocaţi bani pentru ca în acest an să poată fi începute lucrările la unele tronsoane din autostrada Sibiu-Piteşti.

„Întotdeauna au fost alocaţi bani în buget pentru Sibiu-Piteşti iar la rectificare acei bani erau luaţi şi transferaţi către alte obiective mult mai importante pe termen scurt. De obicei care nu aveau legătură cu investiţiile. Eu vă spun că în acest an vom începe aceste tronsoane importante din Sibiu-Piteşti şi vor fi alocaţi bani la rectificarea bugetară pentru Ministerul Transporturilor. Bineînţeles, restul va depinde de modul în care vor fi implementate, dar ministrul Transporturilor a şi anunţat astăzi obiectivul nostru este de a aloca 2% din PIB pentru infrastructură în bugetele din anii următori”, a spus Florin Cîţu.

Conform Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică (PNIRE), publicat miercuri de Guvernul României, peste 407 kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, în valoare de 4,3 miliarde de euro, ar urma să fie finalizate în următorii ani în România, în timp ce, pentru conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, vor fi demarate lucrări la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, în perioada 2020 – 2030.

Virgil Popescu estimează că economia va crește cu peste 1%

În același timp, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a menționat că relansarea generată de Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică poate duce la o creștere de 1% sau chiar mai mult.

„Suntem un Guvern cu picioarele pe pământ şi trebuie să luăm în calcul toate scenariile. Să nu uităm că în primul trimestru nu am avut scădere economică, am avut o oarecare creştere de 2,3%. Ne aşteptăm probabil la o scădere, în următorul trimestru, pentru că este chiar în perioada de pandemie care a fost în România. Prin acest program economic, vrem să relansăm economia şi să închidem anul 2020 cu o creştere economică, că este 1%, că este mai mult vom vedea. Cert este că vrem să încheiem anul cu creştere economică. Există tot timpul riscul unui val doi (al pandemiei – n. r.) care poate să apară şi care, evident, că va încetini creşterea economică şi va avea repercusiuni asupra economiei, dar eu îmi doresc – şi fac din nou un apel către români şi către cei care au beneficiat de o relaxare a măsurilor de până acum – să respecte regulile, pentru că, respectând regulile, avem toate şansele să nu avem un val 2, să nu avem o creştere atât de mare încât să nu poată fi ţinută sub control şi, practic, economia să meargă în paralel. Este vorba pentru viitor, de aici înainte, pentru a fi pregătiţi pentru starea de alertă care probabil că va urma sau pentru o eventuală, să sperăm că nu (stare de urgenţă – n. r.)”, a declarat Virgil Popescu la Digi 24.

Acesta a adăugat că sumele prevăzute în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică (PNIRE) vor veni din fondurile europene care nu au fost absorbite în perioada 2014 – 2020.

„Banii aceştia, vorbim de «fresh money», există prin flexibilizarea fondurilor europene. Practic, guvernele PSD nu au atras fondurile europene şi au rămas foarte mulţi bani. Să nu uităm că, în 2020, la sfârşitul anului, exerciţiul financiar se încheie şi din banii care nu s-au cheltuit îi folosim cu acordul Uniunii Europene – am obţinut acordul Comisiei pentru folosirea acestor bani pentru noi proiecte. Mai avem pentru IMM-uri 200 de milioane de euro. E un proiect drag mie, între a ajuta IMM-urile şi energia. E vorba despre 100 de milioane de euro care vin din Fondul de Mediu şi 100 milioane de euro pe care îi avem în bugetul Ministerului Economiei. Bani care există pentru a ridica competitivitatea IMM-urilor, a zonei hoteliere, a zonei de service-uri auto, în general toate IMM-urile care deţin un imobil pe a cărui acoperiş se pot monta panouri solare într-o maximă putere de 27 KW, în aşa fel încât să nu necesite autorizaţie şi să poată să-şi satisfacă total sau parţial consumul de energie electrică. Contractele trebuie încheiate până la sfârşitul acestui an, iar plăţile pot fi făcute în exerciţiul financiar care se încheie, plus trei ani după. Evident, că vrem să cheltuim cât mai mulţi în acest an pentru a aduce bani în economie, dar trebuie să gândim şi logistica necesară, însă va fi nevoie de aplicaţii informatice foarte performante în aşa fel încât să putem să gestionăm simultan toate acestea”, a explicat ministrul.

Conform acestuia se lucrează la elaborarea unei aplicaţii informatice în care să poată fi cuprinse toate proiectele pentru care vor exista solicitări de finanţare.

Vrigil Popescu susține că „nu toate proiectele despre care am vorbit sunt la nivelul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. O parte dintre ele, acele POR (Program Operaţional Regional, n.r.) sunt la Ministerul Dezvoltării, prin Agenţiile de Dezvoltare Regională, o parte sunt la Ministerul Fondurilor Europene. Ce este la noi, la Ministerul Economiei, este acel miliard de euro: 100 de milioane microgranturi, 150 de milioane capital de lucru, 150 de milioane investiţii şi 200 de milioane pentru panourile solare. StarTech Innovation este încă la Ministerul Economiei, Start-Up Student nu am discutat încă dacă să fie la Ministerul Fondurilor Europene sau la Ministerul Economiei. De asemenea, nici digitalizarea nu am discutat dacă va fi prin Fonduri sau prin Economie. Vrem să facem o aplicaţie informatică în care să poată fi cuprinse toate proiectele. Discutăm cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi cu Autoritatea pentru Digitalizarea României”.

Leave a Comment